Contrar aparenţelor, noul album Spiritualized nu se numeşte Huh?, ci în ton, poate, cu coordonatele religioase ale prezentului, Sweet Heart Sweet Light. De ai în plan să îţi autoprovoci nişte necazuri craniene, nu-ţi rămâne altceva de făcut decât să comuţi întreg spectrul de frecvenţe radio pe monoloagele lui J. Spaceman, cu trăirile şi graiurile lui monahale cu tot. Dar J. Spaceman nu seamănă cu nici un alt părinte de confesiune. Poartă ochelari-Gucci şi de vreo două decenii încoace cântă despre graţia divină, în practica aceluiaşi rock spaţial, unduios şi înţelept, pe care şi l-a asumat ca pe-o pecete a prezenţei divinităţii. J. Spaceman are în continuare mari probleme spirituale şi biologice (ficaţii), fiind tocmai ieşit dintr-un ameţitor şi îndelung sejur medicamentos. Am crede, din extaziantele, definitivele cuvinte Sweet Heart Sweet Light, că sufletul călător al omului spiritualizat este pe deplin împăcat, aşezat, vindecat. Din contră, suferinţa este încă întemniţată înlăuntru, iar martiriul este departe de a-şi fi arătat întreaga colecţie de osânde. După patru sute de minute de proslăviri cu destinaţie precisă, intrate în calcul din 1992 până în 2012, J. Spaceman concluzionează întregul demers al luminii prin: Help me Lord, it ain’t easy / ’cause I’m livin’ with the blind. Ducând contabilitatea mai departe, împart sutele de minute la 60 şi astfel dau de dracu’, încotoşmănit în rochia Magdalenei. Aflu că J. Spaceman s-a rugat 6 ore şi 66 de minute. Virgulă 6. Mergând pe moda intro-urilor magistrale, Sweet Heart Sweet Light se deschide ca o zi de duminică îngenunchiată pe podelele unei biserici comunale. Nici această damnată mărturisire semnată de Spiritualized nu face rabat de aspectul orchestral, ce a caracterizat mai toate şedinţele lor de rugăciune, având de-a face (din nou) cu atmosfere pompoase, instalaţii rococo, structuri compoziţionale greu de memorat şi sentimente fluide. Dar care este însă viermele mătăsos din mintea lui J. Spaceman, care face scorburi în inima sa? Să viseze şi el, ca Flammarion, altădată, la o civilizaţie complet spiritualizată, depărată de originile ei animale? Ladies and Gentlemen We Are Floating in Space a fost prima cafea, plătită de o terţă parte, pe care am servit-o cu Spiritualized. De atunci, am încercat să reconstitui, în mintea mea găunoasă, ce posibilităţi am acordându-le în continuare credit nerambursabil. Abia după Sweet Heart Sweet Light mă văd şi eu blagoslovit: Spiritualized îmi oferă posibilitatea să-l văd pe Dumnezeu transformat în cultură de masă şi să trăiesc într-o lume în care se aleargă după reduceri la icoane. „Am avut parte de-o revelaţie, dar nu m-a ajutat cu nimic”, îmi spune cu nepăsare o prietenă, într-o conversaţie despre Dumnezeu, pe care am pornit-o din greşeală. Doamnelor şi domnilor, aici aveţi darul credinţei.

Comentarii

comentarii