Cartea de faţă este, înainte de toate, rodul unei anume deziluzii, pe care autorul său a încercat-o cu privire la fenomenologie. Aceasta se leagă în primă instanţă nu atât de limitele fenomenologiei înseşi, vizibile pesemne de suficientă vreme din afară, ci îndeosebi de exasperanta distanţă ce o desparte azi de toate pretenţiile sale filozofice iniţiale. Dacă Heidegger considera încă, potrivit unei afirmaţii a sa din 1923, că fenomenologia se distinge, înainte de orice, prin trei achiziţii fundamentale – intenţionalitatea, ideaţia şi evidenţa (cărora le corespunde în chip vădit un mod de cercetare corelativ, aprioric şi axat pe analiză descriptivă) –, practica sa curentă de azi le dezminte pas cu pas pe toate: ea a cedat evidenţa, proprie unei „descrieri“ a lucrurilor însele, în favoarea relativităţii interpretative a exegezei, ce propovăduieşte, din contră, imposibilitatea accesului la lucruri altminteri decât mediat prin texte; a abandonat apriorismul ei de principiu, definitoriu încă şi pentru ontologia heideggeriană, ce o păzea de orice amestec cu factualităţile ştiinţei, în favoarea unui empirism sublimat, ce o obligă „dimpotrivă“ la necontenite împrumuturi din ştiinţe; şi a îmbrăţişat, în fine, în locul perspectivei clasice a persoanei întâi (Jemeinigkeit la Heidegger), un eclectism generalizat al perspectivelor, ce face cu totul superfluă însăşi teza intenţionalităţii.

— Christian Ferencz-Flatz, Cuvânt înainte la Retro. Amorse pentru o fenomenologie a trecutului, Humanitas, 2014

Cea mai frumoasă copertă de carte (^) a anului (avem în vedere conceptul grafic al întregii colecții) a fost realizată de
Angela Rotaru.

Alte titluri din colecția „Academica”:

—————
Colecţia „Academica”, în noua ei formă, reprezintă un proiect realizat cu ajutorul elitei culturale din ţara noastră. Prin el, Humanitas omagiază tot ce e efort onest de cunoaştere şi investigaţie originală în ştiinţele umaniste.

Comentarii

comentarii