Logica de trei simplă, la români, arată aşa: dacă Timişoara avea şanse să-şi ia înapoi cele 6 puncte de la Tribunalul de Arbitraj Sportiv, atunci Marian Iancu n-ar fi insistat ca TAS să-şi amîne anunţarea deciziei pînă după ultima etapă.

Dacă a cerut amînarea, ştie că şansele-s mici la cele 6 puncte, şi că doar amînarea anunţului ţine în şah rivalii (Unirea şi Dinamo).

Prin urmare: Timişoara (ştie că) nu-şi ia punctele înapoi, deci Unirea (ştie că) poate fi campioană şi dacă pierde în faţa Stelei. Iar Steaua, dacă bate, merge sigur în Europa League.
În condiţiile astea, se va juca Unirea – Steaua pe bune? Va risca Gigi Becali să piardă 3 milioane de euro, jucînd pe bune?

Gigi e într-o situaţie ciudată, acum. Încearcă să meargă în Europa League nu doar ca să ia bani, ci şi ca să îmbuneze fanii. Care fani, potrivit calculelor Gazetei Sporturilor, au asigurat 20% din bugetul clubului pe 2008, din banii daţi pe bilete şi abonamente.

Gigi Becali pare un Papă disperat care încearcă să păstreze valoarea simbolică a indulgenţelor sale. Un Papă pe dos. El dă banii, iar suporterii dau indulgenţele. Dar suporterii nu mai vor banii lui şi refuză să mai dea indulgenţe.

Bun. Cu Steaua e mai greu. Cu afacerile sînt probleme colaterale, generate de interacţiunea cu DNA-ul şi de criza economică. Dar cu politica treaba merge, în aparenţă, bine. Becali a intrat în Parlamentul European. Să fie ăsta un colac de salvare şi de relansare?

Nu prea. Deja, în cîteva zile, Vadim a confiscat scena. Vadim e panglicarul perfect. A preluat din prima secundă subiectul cu trupul sfîrtecat al ţărişoarei şi cu rolul lui mesianic în Parlamentul European. Gigi tace, pe temele astea. Şi tace pentru că n-are instinctul lui Vadim, dar şi pentru că e un tip onest, în orizontul lui de înţelegere.

Vadim Tudor este cameleonul politic perfect. Dar cameleonismul lui nu i se potriveşte lui Gigi. Gigi Becali poate fi gură mare, poate fi agresiv şi fanfaron, doar dacă crede în ce spune. Dacă nu crede că ungurii ne rup ţara, n-o va spune. El e om de afaceri. Vrea să cerceteze, să vadă dacă-i corect, să înveţe unde nu ştie (să nu uităm de consultanţa lui Dan Pavel).

Gigi Becali este un capitalist, Vadim un colectivist. Gigi are un vocabular limitat, Vadim unul mult mai complex. Toate astea îi scad şansele de imagine lui Becali în Parlamentul European, din cauza concurenţei mult mai puternice şi a lipsei de scrupule „epistemice” ale lui Vadim.

Va să zică: în ciuda aparenţelor, politica şi Parlamentul European nu prea-s o rampă de lansare pentru Gigi Becali. Afacerile-i sînt sub semnul întrebării. În schimb, fotbalul îi poate aduce, diseară, rapid, nişte bani care-l pot resuscita (financiar şi mediatic, mai ales în perspectivă). Va juca Becali cinstit?

Cîte parale face Gigi?

Comentarii

comentarii