E destul de dificil să începi să citeşti un asemenea studiu, însă nu vreau să-mi imaginez cum e să-l scrii. E aproape imposibil să eviţi abordarea unei atitudini feministe, când subiectul tău constituie însăşi esenţa femininului. Curajul autoarei e cu atât mai admirabil cu cât faima sa e dată de rolul ei de purtător de cuvânt al celui de-al treilea val al feminismului. Succesul lui Wolf a apărut odată cu Mitul frumuseţii, studiu care abordează problema frumuseţii ca un construct social determinat în parte de societatea patriarhală al cărui scop ar fi dobândirea supremaţiei. Desigur, cartea a primit tot atâtea laude câte critici. Trecând peste toate astea şi citind Biografia Vaginului, recunosc faptul că nu mi-a fost uşor să mă detaşez de sintagmele de tipul goddess array, conştiinţa vaginului, sau să înaintez în lectură fără să mă strâmb la sensibilitatea aproape divină pe care Wolf o atribuie femeii, însă în mare studiul m-a cucerit: bine documentat, obiectiv – ţinând cont de natura subiectului –, imparţial în ceea ce priveşte diferenţele dintre bărbaţi şi femei, politically correct cum s-ar spune, deşi termenul din urmă pare să răsară mereu în lipsa unei argumentări riguroase. Dar Wolf argumentează şi o face aproape convingător pornind de la o experienţă personală: un consult la medic, o lecţie despre anatomie. Naomi avea să afle că suferă de o afecţiune a nervului pelvin, care – aflăm mai târziu – este unic pentru fiecare femeie în parte şi are un rol definit în atingerea orgasmului – celălalt cuvânt cheie al studiului. Wolf revine astfel la contextul social şi la influenţa acestuia în viaţa sexuală, în speţă actul sexual feminin, orgasmul la femei, reducând unicitatea si dorinţele femeii la o explicaţie pur anatomică: fiecare femeie are o reţea unică neuronală ce influenţează producerea şi intensitatea orgasmului. Entuziasmul uşor pueril al autoarei la adresa acestei descoperiri, în faţa ilustraţiilor faimoase ale doctorului Netter, nu e suficient de convingător, însă subiectul merită aprofundat.

Înaintând în lectură aflăm detalii despre incredibilul nerv pelvin, sistemul nervos feminin și biologia preludiului, relevanța orgasmului în procesul creativ, capitole scrise cu exagerată delicatețe, dar care amuză pe alocuri. Explozia de ragtime, jazz și blues din anii 20 și 30 impresionează prin stilul avangardist (refuzarea tradițiilor, libertatea sexuală etc).

Să aruncăm o privire asupra impactului pornografiei în viața sexuală: Înainte, în timpul și la finalul actului sexual se activeză oxitocina, opioidele și dopamina, cea din urmă fiind substanța cheie care afectează comportamentul uman în relații și societate. Interesant e faptul că dopamina se activează când ceva îți place mult. Iar când un lucru crește semnificativ dopamina, se instalează dependența. Dependența ne poate compromite simțurile, căutând în final senzații din ce în ce mai intense. Aici putem semnala cazurile nefericite ale alcoolicilor, dependenților de droguri sau țigări, dar și cazul dependenților de pornografie.

Doctorul Pfaus explică neuroștiința adicției de pornografie:

Cu fiecare ejaculare, deci cu fiecare orgasm, se instalează o refractaritate. Ai activat opioidele, serotonina și endocanabinoidele. Acestea produc extaz, sațietate și sedare. Pentru masturbatorii cronici, inhibiția devine mai puternică cu fiecare ejaculare succesivă – din cauza creșterii serotoninei scad șansele ca acești bărbați să aibă o altă erecție, cu atât mai puțin o ejaculare. Pentru a combate acest lucru, acești indivizi au nevoie de stimuli care vor activa considerabil sistemul nervos simpatetic. De aceea, oamenii care se masturbează cronic, vizionând pornografie, au nevoie de material erotic și imagini din ce în ce mai puternice care să activeze sistemul nervos. Motivul pentru care acest lucru se întâmplă unora și altora nu, este reprezentat de frecvența utilizării imaginilor pornografice. Nu e vorba de pornografie per se, ci de uzul cronic sau obsesiv de masturbare. Adicția nu este tocmai față de porn, ci față de orgasm și de posibilitatea recompensei. Masturbarea cu ajutorul imaginilor pornografice poate conduce la apariția unor probleme sexuale de „habituare” – desensibilizare care poate duce la disfuncții erectile sau probleme cu ejacularea. (1)

Modelul feminin pornografic, stabilit de Hugh Hefner în anii 70, avea să definească generațiile următoare de femei. Vaginul – înțeles ca mijloc de plăcere sexuală, femeia văzută ca fiind eliberată sexual. Adaug aici că pornografia nu doar destabilizează viața intim-sexuală, ci manipulează – întocmai ca orice alt dispozitiv vizual – și structura anatomică feminină. S-au dus timpurile operațiilor estetice de reconstituire a himenului și implicit imaginea fecioarei, virginei. Atenția este îndreptată acum către estetică, perfecțiunea trupului, vaginul-simetric etc. Labioplastia – reconstrucția labiilor – este o ramură relativ nouă a esteticii. Aici vorbim de vaginul pornografic. Bărbații și femeile adesea vor să urmeze modelul vaginului pornografic, unul cu labii mici și subțiri, un vagin care se desparte la cea mai mică atingere ori fandare. Pus în relație cu influența pornografiei asupra capacităților sexuale, vedem cum disonanța dintre imaginea formată și dorită a vaginului pornografic și vaginul real-natural se traduce în diverse constrângeri, anxietăți și motive de disatisfacție.

Urmează un scurt ghid de comportamente și practici care ar putea însoți actul sexual, iar până aproape de finalul cărții vom regăsi o înșiruire de experiențe spirituale și fizice, vestico-medical-sexuale și estico-tantrice.

Trebuie să recunosc că scepticismul m-a adus la finalul cărții. Aceasta nu e o carte pe care să nu o poți lăsa din mână, aș zice că pentru cinici e chiar o provocare. Vă invit să luați un speculum, o oglindă și să începeți o cercetare amănunțită a vulvei și vaginului.

————————-

Text scris de Alexandra Coroi

(1) Traducere proprie din Vagina: A New Biography de Naomi Wolf

Foto (c) Lourdes Cabrera pour Botica Lingerie

Comentarii

comentarii