V-aţi întrebat vreodată dacă sunteţi în toate doagele? Dacă nu aţi intrat în domeniile psihopatiei, a bolii sufletului? Vă temeţi că, într-o zi albastră, veţi suna la 112 să vină cineva să vă ridice de-acasă? Da? Atunci sunteţi perfect sănătoşi. Un psihopat nu îşi va pune niciodată întrebarea dacă e psihopat, şi nici nu va reflecta asupra diluviilor sale mentale. The Psychopath Test: A Journey Through the Madness Industry, de Jon Ronson, e o carte de psihologie-beletristică, aş numi-o, cu ce mai zic pacienţii, cu ce mai zic medicii, ce mai, o snoavă numai bună de citit la toaletă sau sub cerul liber. Eul meu este un novice într-ale testărilor, singurul test psihologic pe care l-am dat (şi şi pe ăla cu japca), a fost cel de recrutare în armata română. Toată lumea ştia că, pentru a fi trecut apt pe fişă (deci bun de chemat la război), trebuia să minţi. Trebuia să dai „răspunsurile care trebuie”, adicătelea să fie bine, ca să nu fie rău. OK, I’ll handle this motherfucker, m-am autosugestionat, şi iată-mă astăzi apt să îmi apăr ţara (ăştia de la armată nu s-au întrebat că poţi înnebuni pe parcurs?). Încă-s apt pe hârţoage. Testul ăsta psihologic m-o enervat destul de tare, întrebările erau citite de o psiholoagă, cu voce tare; nu te lăsau să ţi le citeşti singur în cap, nu, nu; şi, după, le mai citea o dată, cu variante, cu bâlbâieli, cu greşeli. Ajungeai să te încurci la un moment dat, nu mai găseai întrebarea, nu mai înţelegeai nimic; răspunsuri date alandala. O trebuit să mint atât de mult, că biserica nu m-a mai primit la taina spovedaniei. Păi când pui întrebări de genul: Aveţi obiceiul să râdeţi în hohote fără motiv?, la ce să te mai aştepţi? O mai fost şi testul ăla de inteligenţă, care iarăşi m-o enervat, cu pătrăţele şi linii paralele… Ce să şi mai crezi în ziua de azi? Acum, Jon Ronson ne pune în faţa unui nou test, care conţine douăzeci de elemente de identificare ale psihopaţilor (ticuri verbale şi non-verbale). După ce-l parcurgi, ţi-ai fi dorit să te fi întrebat, măcar o dată, dacă eşti psihopat. Ai fi scăpat de tulburările ce vor să vină. Bifaţi de sus în jos:

1. Uşurătate, şarm superficial.
2. Sentimentul autosuficienţei.
3. Înclinaţia spre plictis, nevoia constantă de stimulare.
4. Mincinos patologic.
5. Repetitiv, manipulator.
6. Lipsa sentimentului de vină sau regret.
7. Afectare frivolă.
8. Insensibilitate generală, lipsa empatiei.
9. Stil de viaţă parazitar.
10. Control comportamental slab.
11. Comportament sexual promiscuu.
12. Probleme comportamentale premature.
13. Lipsa unor ţinte pe termen lung.
14. Impulsivitate.
15. Iresponsabilitate.
16. Neacceptarea responsabilităţii asupra propriilor acţiuni.
17. Numeroase relaţii de scurtă durată.
18. Delicvenţă juvenilă.
19. Revocarea eliberării condiţionate.
20. Versatilitate criminală (concept psihologico-juridic de căcat, care nu merită explicat; rimă doomiistă).

foto: captură din The Shining, de Stanley Kubrick.

Comentarii

comentarii