Haideţi să uităm, din când în când, de filmele cu şerifi nervoşi care, între două flegme, omoară toţi bandiţii cu un singur încărcător, să uităm de filmele cu dudui în their fifties care se tratează cu shopping şi psihologie de rebus, să uităm de maşinile ce vin din viitor şi ne salvează copiii (de la obezitate, autism şi dependenţe), să uităm de baloniadele vieţii transformată în supermarket, de visul stupid în care o am cea mai mare şi sunt cel mai deştept, să-i uităm un pic pe cei care dansează (numai) cu lupii.

Să ne aducem însă aminte că viaţa e scrisă în istorii simple. Dincolo de orice sofisticare.

Poveşti cum e cea din 1982.

Comentarii

comentarii