Ioana Bradea: „Să proiectez viziuni strâmbe asupra unor lucruri care păreau drepte.”

The Chronicle: Ești fericită? Ioana Bradea: Păi… Am un acoperiş deasupra capului, chit că încă visez la o casă cu grădină, am bani, am maşină, am copii sănătoşi, am un iubit fantastic de care încă sunt îndrăgostită, am ce să

Copilul care trăia cu o bomboană pe săptămână

  Bunicul meu a fost singurul om pe care l-am respectat. (Pe restul doar i-am suportat sau înjurat în gând și pe față). Dar l-am înțeles abia după ce a murit. Câtă vreme a fost lângă mine am crezut că sunt

Bogdan Lypkhan: „Mi-aș fi dorit să asist la nașterea mea.”

wonderfloci numele tău e wonderfloci iubire wonderbuci (wonderwhatever) te ștergi pe picioare pe balerini dalelemișcate ale chișinăului te-au stropit după ploaie ești de pe sate micuță pulpoasă studioasă mergi pe strasse doar un bărbat convenabil să te abordeze să înceapă

„Cu gândul la copiii mei mă prostituez @ Dealul Mitropoliei.”

Mă întâlnesc cu T., seara târziu, undeva aproape de casa Patriarhului. Se întorcea după trei ani neprielnici de continent asiatic, tocmai din Hong Kong. Pașaportul cu viza pentru China i l-am sustras personal de la Ambasada Chinei, o poveste de

Portretul unei newyorkeze: Metropolitan Life

Fran Lebowitz este dovada clară că Dumnezeu nu ne-a creat în mod egal. Valoarea intrinsecă, dată oamenilor pentru simplu fapt că „s-au născut”, îmi deranjează simţul olfactiv. Dumnezeu a vrut ca unii să fie mai deştepţi decât alţii. Punct. Pe

Mame ce uneori mă faceţi să cred în Dumnezeu

(…) vă salut, bătrâne iubite, (…) pe voi, care ne potriveaţi întruna cârlionţii şi cravatele, ca să fim frumoşi la sosirea musafirilor sau la şcoală, pe voi, care întruna îi împopoţonaţi şi îi pomădaţi, ca pe nişte ponei, pe prostănacii