Posts Tagged 'blog'

Oana Maria: „Cu multă salivă.”

Pe Oana Maria o cheamă și Zaharia, dar nu-i place să se prezinte ca la școală. Scrie și traduce pentru VICE și răspunde cititorilor revistei Men’s Health la întrebările despre relații&sex. Și, cel mai important, cântă în trupa Poetrip, pe

Oana Maria: „Cu multă salivă.”

Pe Oana Maria o cheamă și Zaharia, dar nu-i place să se prezinte ca la școală. Scrie și traduce pentru VICE și răspunde cititorilor revistei Men’s Health la întrebările despre relații&sex. Și, cel mai important, cântă în trupa Poetrip, pe

Koaie grele: „Aş vrea sa trăiesc o poveste de megaiubire, dar cred că nu mai e foarte posibil asta.”

13 iulie 1975, sex bărbătesc, neangajat în cîmpul muncii; domenii de interes: arta contemporană, ocultism, filosofie, narcotică. George Şerban: Ce carte/cărţi citeşti acum? von blaremberg: ah, lectura verii a fost anti-oedip, dar azi am mai băgat nişte pagini din adela

Koaie grele: „Aş vrea sa trăiesc o poveste de megaiubire, dar cred că nu mai e foarte posibil asta.”

13 iulie 1975, sex bărbătesc, neangajat în cîmpul muncii; domenii de interes: arta contemporană, ocultism, filosofie, narcotică. George Şerban: Ce carte/cărţi citeşti acum? von blaremberg: ah, lectura verii a fost anti-oedip, dar azi am mai băgat nişte pagini din adela

Mind Porn: „Cineva mi-a povestit de curând că plimbându-se pe malul Senei, într-o seară, s-a minunat de numărul mare de pisici care se tot jucau pe acolo. N-a trecut prea mult timp şi a aflat că erau şobolani.”

Cu dezamăgirea ultimilor patru ani pe umeri, am fugit şi am căutat izolarea, nu înainte de a sări peste un zid (dar asta, după cum se spune, e o altă poveste). Nu-i vorba de nici o insulă pustie, n-am crezut

Mind Porn: „Cineva mi-a povestit de curând că plimbându-se pe malul Senei, într-o seară, s-a minunat de numărul mare de pisici care se tot jucau pe acolo. N-a trecut prea mult timp şi a aflat că erau şobolani.”

Cu dezamăgirea ultimilor patru ani pe umeri, am fugit şi am căutat izolarea, nu înainte de a sări peste un zid (dar asta, după cum se spune, e o altă poveste). Nu-i vorba de nici o insulă pustie, n-am crezut

Voroncas: „Sunt în bucătărie. (Nu știu, e corect-politic să zic asta? Că io nu vreau să jignesc pe nimeni!)”

Sunt omul leneș care tot amână. Filolog de plăcere (am și copiile legalizate, dacă e cazul), cititor în multe feluri, visător, dar nu prea; menționez că posed atestat de operare pe calculator, ceea ce schimbă complet datele problemei. Cândva voi

Voroncas: „Sunt în bucătărie. (Nu știu, e corect-politic să zic asta? Că io nu vreau să jignesc pe nimeni!)”

Sunt omul leneș care tot amână. Filolog de plăcere (am și copiile legalizate, dacă e cazul), cititor în multe feluri, visător, dar nu prea; menționez că posed atestat de operare pe calculator, ceea ce schimbă complet datele problemei. Cândva voi

Ora 25: „Plănuiesc mai mult să rezist ispitei de a face. Draperiile trase, genunchii la gură, cam atât.”

Născută în aceeaşi zi cu supravieţuitoarea unui important naufragiu, ora 10.30 a.m., prea devreme pentru a primi cecul de 5000 de lei acordat de Poşta Română născuţilor răbdători, crescută fără bonă, educată vulgar, în şcoli de cartier, infiltrată ulterior în

Ora 25: „Plănuiesc mai mult să rezist ispitei de a face. Draperiile trase, genunchii la gură, cam atât.”

Născută în aceeaşi zi cu supravieţuitoarea unui important naufragiu, ora 10.30 a.m., prea devreme pentru a primi cecul de 5000 de lei acordat de Poşta Română născuţilor răbdători, crescută fără bonă, educată vulgar, în şcoli de cartier, infiltrată ulterior în

Tristeţea pământului: „Am învăţat să trăim singuri, fiecare în peştera lui, fiecare cu televizorul lui. Orice-aţi zice, mie chiar mi se pare un progres.”

Tristețea pământului a fost un copil complicat, care a descoperit greu și foarte târziu că realitatea nu e a ei ci a celorlalți și că nu e frumos să minți măi mamă, care urs?, care aeroport?. A luat numai premiul

Tristeţea pământului: „Am învăţat să trăim singuri, fiecare în peştera lui, fiecare cu televizorul lui. Orice-aţi zice, mie chiar mi se pare un progres.”

Tristețea pământului a fost un copil complicat, care a descoperit greu și foarte târziu că realitatea nu e a ei ci a celorlalți și că nu e frumos să minți măi mamă, care urs?, care aeroport?. A luat numai premiul