Posts Tagged 'aventurile lui Ulise'
Aventurile lui Ulise (VI) – Camera
Privi aburul care i se ridica dintre buze. Frig. Crunt. Dar parcă un frig mai moale, mai umed, leșios. Diferit de cel de acasă. Aproape irespirabil. Nu-și amintea cum adormise. S-a trezit în patul ăsta străin, scufundat într-o saltea cu
Aventurile lui Ulise (VI) – Camera
Privi aburul care i se ridica dintre buze. Frig. Crunt. Dar parcă un frig mai moale, mai umed, leșios. Diferit de cel de acasă. Aproape irespirabil. Nu-și amintea cum adormise. S-a trezit în patul ăsta străin, scufundat într-o saltea cu
Aventurile lui Ulise (V) – Orașul
Uimirea îl afundase în scaunul tare când văzu primele blocuri. Niște păsări gri fără gâturi, sute de ochi de sticlă – unele mai ciuruite decât altele, antene strâmbe și paratrăznete care înțeapă ici și colo aceste corpuri bizare, perfect aliniate
Aventurile lui Ulise (V) – Orașul
Uimirea îl afundase în scaunul tare când văzu primele blocuri. Niște păsări gri fără gâturi, sute de ochi de sticlă – unele mai ciuruite decât altele, antene strâmbe și paratrăznete care înțeapă ici și colo aceste corpuri bizare, perfect aliniate
Aventurile lui Ulise (IV) – Trenul
Până și scroafa doarme, dracului!, își zise Ulise, uitând pe loc năduful, risipindu-l într-o clipă în noapte, copleșit de emoția trenului de dimineață. Luminile desenau un joc nebunesc pe tavanul care de obicei îl apăsa aproape fizic pe piept. Zâmbi,
Aventurile lui Ulise (IV) – Trenul
Până și scroafa doarme, dracului!, își zise Ulise, uitând pe loc năduful, risipindu-l într-o clipă în noapte, copleșit de emoția trenului de dimineață. Luminile desenau un joc nebunesc pe tavanul care de obicei îl apăsa aproape fizic pe piept. Zâmbi,
Aventurile lui Ulise (III): Aproape gata
– Tată, cam câte kile să aibă scroafa aia? întrebă ca din senin Ulise. – F’osutăcinzeci, răspunse ta’su fără să-și miște privirea fixată în podea, la două scânduri care nu se mai pupau de ceva vreme. Mereu se împiedica de
Aventurile lui Ulise (III): Aproape gata
– Tată, cam câte kile să aibă scroafa aia? întrebă ca din senin Ulise. – F’osutăcinzeci, răspunse ta’su fără să-și miște privirea fixată în podea, la două scânduri care nu se mai pupau de ceva vreme. Mereu se împiedica de
Aventurile lui Ulise (II): Ulise se hotărăște să plece
Dimineața purta un miros greu al animalelor cărora Ulise le mânca odraslele, miasmele vietăților cu care Ulise se certa, cărora le vorbea peste zi, pe care le mâna către fâneață, le biciuia de pe capră. Mirosea a iapă în călduri,
Aventurile lui Ulise (II): Ulise se hotărăște să plece
Dimineața purta un miros greu al animalelor cărora Ulise le mânca odraslele, miasmele vietăților cu care Ulise se certa, cărora le vorbea peste zi, pe care le mâna către fâneață, le biciuia de pe capră. Mirosea a iapă în călduri,
Aventurile lui Ulise (I): Ulise acasă
Pământul tace ca întotdeauna pe vremea asta, cu părul tuns scurt, băiețește, îmbătrânit de brumă și așteptare. În fundul curții, sprijinind gardul către grădină, Ulise fixează cu privirea grămada de coceni uscați și tari, așezați ordonat sub o prelată de
Aventurile lui Ulise (I): Ulise acasă
Pământul tace ca întotdeauna pe vremea asta, cu părul tuns scurt, băiețește, îmbătrânit de brumă și așteptare. În fundul curții, sprijinind gardul către grădină, Ulise fixează cu privirea grămada de coceni uscați și tari, așezați ordonat sub o prelată de