Comprimarea imaginilor în format .jpeg are o predispoziţie înnăscută spre scurgere (de informaţii). Every time you fuck with .jpeg, you lose (something). La fiecare editare, la fiecare „salvare” părţi din conţinutul original se pierd. Dar asta nu e vizibil cu ochiul liber.

Tom Scott ne arată ce se întâmplă când iei un text + comprimare la calitate maximă în Raw Image File (RAW) + Photoshop + re-transformarea fişierului comprimat înapoi în .txt. Chiar şi la calitate maximă, caracterele sunt inversate de ceea ce găsesc în vecinătate (asta presupune, de exemplu, o schimbare minoră [preluare uşor modificată] a unei culori din imagine, invizibilă pentru ochi).

“O Romep+ Rpldo wiepffnre arr!riov Romep@
Dgoy thz gatggr `me tefusf sgx n`me!”

La calitate înaltă, textul îşi păstrează „alura” de piesă de teatru, dar cuvintele infestează textul, multiplicându-se într-un mod incomprehensibil, ca nişte globule albe. Cu cât calitatea imaginii coboră, cu atât mai incapabil de decodificare devine procesul de renderizare.

Pe coperta fiecărei comprimări apare imaginea (de la cea mai joasă la cea mai înaltă calitate) în format .jpeg din care textul derivă. Toate apar identice „ochiului liber”.

foto: (c) Tom Scott, din proiectul Shakespeakre.txt.jpeg

Comentarii

comentarii