Pe Oana Maria o cheamă și Zaharia, dar nu-i place să se prezinte ca la școală. Scrie și traduce pentru VICE și răspunde cititorilor revistei Men’s Health la întrebările despre relații&sex. Și, cel mai important, cântă în trupa Poetrip, pe care a înființat-o cu iubitul ei acum vreo doi ani, când se izolaseră într-un orășel de provincie și repetau în mansarda nefinisată a unei case, împreună cu un toboșar de 16 ani. De aproape un an, de când s-au mutat în București, au avut peste 40 de concerte. Oana Maria e vegetariană, dar nu mănâncă neapărat sănătos. Și nu suportă să scrie despre ea însăși la persoana a treia.

The Chronicle: Ce carte/cărţi citeşti acum?
Oana Maria: A Wild Sheep Chase a lui Murakami.

The Chronicle: Ce făceai acum o oră?
Oana Maria: Eram la concert la Lights Out în Control. A fost mișto.

The Chronicle: Spune-ne ceva despre locul în care te-ai născut.
Oana Maria: Are două piețe: Piața Mare și Piața Mică. O stradă a Victoriei și una a Independenței. O rockotecă.

The Chronicle: Ce te motivează să te ridici din pat dimineaţa?
Oana Maria: Setea cauzată de mahmureală.

The Chronicle: De ce te temi cel mai mult?
Oana Maria: Mă tem să nu devin prea neînfricată, pentru că fix atunci sunt sigură că o să mi-o iau rău de tot.

The Chronicle: Completează următoarea propoziţie: „După ce am citit despre violenţă…”
Oana Maria: …mi s-a făcut rău, dar m-am și excitat, apoi m-am simțit vinovată că m-am excitat și m-am dat de ceasul morții că de ce sunt nesimțită așa.

The Chronicle: Electric sau acustic?
Oana Maria: Electric când vrei să iei oamenii pe sus, acustic când ai băut cu ei o sticlă de vin înainte.

The Chronicle: Unde eşti acum?
Oana Maria: Într-un apartament burghez al unui prieten care e plecat și mi-a dat cheia să mai văd și eu cum e răsfățul.

The Chronicle: Ce te ţine trează noaptea?
Oana Maria: Mâinile în chiloți.

The Chronicle: Crezi în viaţa de apoi?
Oana Maria: Singurul lucru de care pot fi sigură e că habar nu am ce o să fie apoi.

The Chronicle: Care este cel mai straniu lucru care ţi s-a întâmplat?
Oana Maria: Pot să-ți zic cel mai straniu lucru care mi s-a întâmplat de curând. Am tradus un interviu cu canibalul Issei Sagawa chiar de ziua lui. Am aflat din interviu că era ziua lui. Acum, pe 26 aprilie.

The Chronicle: Ne poţi numi trei evenimente istorice la care ţi-ai fi dorit să asişti?
Oana Maria: Aș prefera să asist la trei evenimente istorice din viitor, dacă se poate. Inaugurarea unui mall, de exemplu.

The Chronicle: Care este cel mai sentimental cântec pe care l-ai ascultat vreodată?
Oana Maria: Depinde în ce perioadă a vieții mă aflam. Probabil găseam câte unul care-mi părea cel mai sentimental odată la patru-cinci ani. Un exemplu de acum vreo cinci-șase ani e Gras de la Kammerflimmer Kollektief.

The Chronicle: Să presupunem că ţi-ai „căutat” măcar o dată numele pe Google. Ce ai învăţat din voiajul ăsta virtual şi ce amintire a păstrat Google despre tine?
Oana Maria: Ce să apară? Acum câțiva ani apăreau blogul meu (oanamarrria.wordpress.com) și fotografiile nud. Acum, pe lângă astea, apare și Poetrip, presupun.

The Chronicle: Îţi place sushi?
Oana Maria: Nu e niciodată destul sushi cât mi-aș dori. Ieri am țopăit de bucurie că am vorbit cu tata la telefon și mi-a zis că face sushi de Paști. Drob de sushi.

The Chronicle: Ce-i de făcut dacă nici anul ăsta nu vine sfârşitul lumii?
Oana Maria: Propun să acceptăm tot ce ni se întâmplă cu calm, să fim zen. N-a venit acum, las’ că vine el data viitoare.

The Chronicle: Există cuvinte fără sens?
Oana Maria: Da. Cum ar fi trantopir sau bufluscă.

The Chronicle: Cu ce impresii ai părăsi astăzi Pământul?
Oana Maria: În egală măsură încântată și dezamăgită de rasa umană.

The Chronicle: Filmul lui Godard Une femme est une femme a fost criticat drept un film misogin. Ca exemplu, replica „Cred că femeile n-ar trebui să depăşească vârsta de 25 de ani” a fost considerată ofensatoare la adresa femeilor. Eu cred că sună mai mult a declaraţie de iubire. Tu ce crezi?
Oana Maria: Cred că de la declarații de-astea au ajuns femeile să-și pună botox în riduri, frunze-n buze, lapte-n țâțe, drob de sare în spinare.

The Chronicle: La ce te duce gândul când auzi de „drepturile omului”?
Oana Maria: La Siria.

The Chronicle: Lucrul pe care îl cauţi şi încă nu l-ai găsit?
Oana Maria: Nirvana.

The Chronicle: Pe ce dai banii?
Oana Maria: Pe scule muzicale, dulciuri la 12 noaptea, leurdă și ridichi.

The Chronicle: Ce este un poem?
Oana Maria: Un cuvânt demodat.

The Chronicle: Totul e relativ?
Oana Maria: Fără dubiu.

The Chronicle: La ce e bună raţiunea?
Oana Maria: Să-ți strice distracția.

The Chronicle: Eşti fericită?
Oana Maria: Ce bine că m-ai întrebat acum, când pot să spun da.

The Chronicle: În ce măsură Kafka ar fi avut probleme cu legea?
Oana Maria: Asta cred că era ultima lui grijă.

The Chronicle: Ce plănuieşti să faci mâine?
Oana Maria: Nu prea am planuri. Nu știu nici cât e ceasul acum. Mâine sunt total liberă. Probabil o să cânt, o să gătesc ceva bun și o să mă joc pe calculator.

The Chronicle: Un artist pe care îl recomanzi şi un motiv pentru care merită să-i acordăm atenţia?
Oana Maria: Fred Frith, pentru că are curaj, inventivitate, dragoste și bucurie cât noi toți la un loc.

The Chronicle: Viaţa este suficientă?
Oana Maria: Dacă se continuă și după moarte, da.

The Chronicle: Gândeşte-te la o întrebare şi răspunde la ea, fără să menţionezi întrebarea.
Oana Maria: Cu multă salivă.

The Chronicle: Ce ne poţi spune despre Paris?
Oana Maria: Deocamdată, pentru mine, e un oraș plin de clișee până o să mă duc acolo să le spulber unul câte unul.

The Chronicle: Cine l-a ucis pe Kennedy, până la urmă?
Oana Maria: E 2013. Cred că putem trăi liniștiți fără să știm răspunsul la întrebarea asta.

The Chronicle: Prietena mea din copilărie face videochat. Prietena ta din copilărie ce face?
Oana Maria: Handbal.

The Chronicle: Ce progres semnificativ sesizezi de la viaţa din peşteri încoace?
Oana Maria: Între timp, oamenii au pierce-uri și rasta.

The Chronicle: Iluzia pe care refuzi să o confrunţi cu realitatea concretă?
Oana Maria: Eu tot cred că o să evoluăm într-o specie avansată care se va hrăni cu energie solară, deși nu există nici un indiciu care să arate că am merge în direcția asta.

The Chronicle: O întrebare pentru posteritate?
Oana Maria: Nu mai bine aruncați voi cărțile alea de istorie la gunoi?

cialis

Comentarii

comentarii