Diagnosticat ca psihopat cu tendințe obsesiv-compulsive, Nechayev este unul dintre capii de la Sex Reader. Născut undeva după cumpăna anilor, identitatea lui este cunoscută în cercuri extrem de restrânse și nimeni nu știe exact câte lucruri a realizat pe fața Pământului. Uneori confundă moartea cu sexul și bea doar ceai negru. Nechayev este și omul care primește cele mai multe aberații pe e-mail. Ei spun că Nechayev este un nihilist rus, deși îi traduce cum bea apă pe francezi și germani.

A făcut psihanaliza cu Zamfirescu.

George Șerban: Ce carte/cărţi citeşti acum?

Nechayev: Una de Mao şi alta de Sf. Augustin.

Ce făceai acum o oră?

Ceai.

Spune-ne ceva despre locul în care te-ai născut.

Constanţa. Am stat acolo două săptămâni. Părinţii mei erau pe litoral când am dorit să mă nasc. Câteodată îmi amintesc oraşul, în vise.

Ce te motivează să te ridici din pat dimineaţa?

Simt nevoia să urinez. Altfel nu m-aş trezi niciodată.

De ce te temi cel mai mult?

Şobolani care îmi devorează faţa. Nu, am glumit. Şobolanii sunt OK. Furnici, mâncându-mă de viu.

Completează următoarea propoziție: „După ce am citit despre violenţă…”.

Am devenit violent. Nu sunt violent din fire, a trebuit să învăţ asta din cărţi.

Electric sau acustic?

Electric.

Ce este adevărul?

“All things are subject to interpretation. Whichever interpretation prevails at a given time is a function of power and not truth.” – Nietzsche

Unde eşti acum?

Pe Moşilor. În apartamentul meu.

Ce te ţine treaz noaptea?

Faptul că dorm ziua.

Crezi în viaţa de apoi?

Nu. Îţi dai seama că ar fi fantastic, totuşi?

Care este cel mai straniu lucru care ţi s-a întâmplat?

Nimic, de fapt. Dar există clipe când totul mi se pare straniu. Ţine de percepţie.

Ne poţi numi trei evenimente istorice la care ţi-ai fi dorit să asişti?

Hai să ne oprim la unul. “On the morning of the 15th of August, 1534, in the crypt of the Church of Our Lady of the Martyrs, at Montmartre, Loyola and his six companions, of whom only one was a priest, met and took upon themselves the solemn vows of their lifelong work.”

Care este cel mai sentimental cântec pe care l-ai ascultat vreodată?

Wild Is The Wild, David Bowie.

Să presupunem că ţi-ai „căutat” măcar o dată numele pe Google. Ce ai învăţat despre tine din voiajul ăsta virtual şi ce amintire a păstrat Google despre tine?

Am folosit întotdeauna pseudonime. Ca şi în cazul de faţă.

Îţi place sushi?

Nu.

(17) Ce-i de făcut dacă nici anul ăsta nu vine sfârşitul lumii?

E OK. Serios. Viaţa poate fi… plăcută, chiar dacă într-un registru minor, bovin, burghez.

(18) Există cuvinte fără sens?

Da, sigur. Despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie să se tacă.

Cu ce impresii ai părăsi astăzi Pământul?

Vezi întrebarea 17.

Filmul lui Godard „Un petit soldat” a fost criticat ca fiind un film misoginist. Ca exemplu, replica „Cred că femeile n-ar trebui să depășească vârsta de 25 de ani” a fost considerată ofensatoare la adresa femeilor. Nu sună mai mult a declarație de iubire? Ce crezi?

Mi se pare că majoritatea complimentelor (sincere) la adresa femeilor sunt ofensatoare.

La ce te duce gândul când auzi de „drepturile omului”?

La întrebarea 18.

Lucrul pe care îl cauţi şi încă nu l-ai găsit?

Ceva care să justifice faptul că exist. În momentul de faţă existenţa mea e inutilă. Ca şi a ta.

Pe ce dai banii?

Mâncare bio, cărţi, ieşit în oraş.

Ce este un poem?

Când e bun e proză condensată.

Totul e relativ?

Absolut. Şi curge.

La ce e bună raţiunea?

La justificări.

Eşti fericit?

În clipa în care adorm, de pildă. Chiar în clipa aia.

În ce măsură Kafka ar fi avut probleme cu legea?

Mică.

Ce plănuieşti să faci mâine?

Am un plan pentru o zi perfectă. Încerc mereu.

Un artist pe care îl recomanzi şi un motiv pentru care merită să-i acordăm atenţia?

Scott Walker.

Viaţa este suficientă?

Da, poate fi. De obicei nu e.

Gândeşte-te la o întrebare şi răspunde la ea, fără să menţionezi întrebarea.

BDSM.

Ce ne poţi spune despre Paris?

E foarte greu să treci de gloss. Tot mai greu.

Cine l-a ucis pe Kennedy, până la urmă?

Negrii.

Prietena mea din copilărie face videochat. Prietena ta din copilărie ce face?

E cosmonaut. Acum lucrează pe Marte. Uneori mai vorbim.

Ce progres semnificativ sesizezi de la viaţa din peşteri încoace?

Condiţia femeii s-a îmbunătăţit. Bananele s-au scumpit.

Iluzia pe care refuzi să o confrunţi cu realitatea concretă?

Eu însumi, desigur.

O întrebare pentru posteritate?

Nu are răspunsuri. La fel cum nici eu n-aş şti ce să-i spun unui om al cavernelor.

[Moebius]

Comentarii

comentarii