Fenomenologie. Atâta cât ni se permite.

(…) celălalt nu este o graniţă pentru eu, ci o sursă a acestuia, să vrei să fii tu însuţi înseamnă să vrei un eu ideal pe care îl realizezi, cel puţin la modul inconştient, în altul. [Husserl]

Chestionarul The Chronicle vs. Marius Dumitru

George Şerban: Ce carte/cărţi citeşti acum?
Marius Dumitru: De obicei, citesc mai multe cărți în paralel, din diverse domenii. Așa, îmi configurez în permanență spații mentale cu diverse materiale de gândire și îmi stimulez creativitatea. Acum, din diverse motive, citesc, printre altele, din următoarele cărți : Colin McGinn, The Character of Mind (pe care foarte probabil o voi traduce la Polirom), Frederick Copleston, A History of Philosophy, Volume 8, From Utilitarianism to Early Analytic Philosophy (la care fac o muncă de redactare la All); Mircea Cărtărescu, Orbitor. Aripa stângă; Viorel Zaicu, Întoarcerea. De multe ori, recitesc capitole din foarte importanta și concisa carte a lui Bertrand Russell, The Problems of Philosophy, în special capitolul „The Value of Philosophy”, mai ales când viața de zi cu zi și opiniile de multe ori neavizate ale multor persoane generează, în ei sau în mine, prin empatie sau altfel, forțe psihice potrivnice ideii de a continua practicarea filosofiei.

De ce te temi cel mai mult?
Marius Dumitru: Încerc să nu mă tem de nimic. Dar mici sau mari fobii se generează spontan. Dar încerc să nu le iau în seamă, să le ocolesc, chiar dacă apar. Frica influențează procesele de gândire și nu le direcționează de multe ori în zone bune sau către concluzii raționale, de aceea cel mai bun sfat este să ne auto-analizăm atent și să refacem orice lanț de gândire care poate avea printre premise sau concluzii frica.

Electric sau acustic?
Marius Dumitru: Nu pot spune sincer că înțeleg prea bine despre ce e vorba. Dar, să zicem: electric.

Ce este adevărul?
Marius Dumitru: Adevărul este ce știm adânc în noi că este cazul, ce resimțim din toată ființa ca fiind așa, indiferent de ce ar spune altcineva, oricine ar fi acea persoană, autoritate sau nu.

Unde eşti acum?
Marius Dumitru: În București, în apartamentul închiriat unde locuiesc.

Crezi în viaţa de apoi?
Marius Dumitru: Da. Este greu să spun însă mai mult de atât.

Care este cel mai straniu lucru care ţi s-a întâmplat?
Marius Dumitru: Lucruri stranii mi se întâmplă tot timpul. Cele mai stranii pot spune că sunt diverse precogniții pe care le-am avut. Am explicații pentru ele sau cel puțin cred că am, așa că stranietatea lor se pierde atunci. De multe ori, ceva apare ca straniu din ignoranță, dar poate fi explicat de cine cunoaște.

Care este cel mai sentimental cântec pe care l-ai ascultat?
Marius Dumitru: S-ar putea să fie Jennifer Rush, The Power of Love.

Îţi place sushi?
Marius Dumitru: Da, destul de mult. Mai ales wasabi-ul care însoțește.

Ce-i de făcut dacă nici anul ăsta nu vine sfârşitul lumii?
Marius Dumitru: Nimic. Sper că sfârșitul lumii nu va veni niciodată. Sfârșituri personale au loc în permanență, dar nu știu prea multe despre cel al lumii. Oricum, minți luminate lucrează și vor lucra în permanență ca să nu aibă loc. De fapt, oricum, sfârșituri nu există, ci doar noi începuturi. Ca în toate epopeile.

Cu ce impresii ai părăsi astăzi Pământul?
Marius Dumitru: Cu impresia generală că încă mai este foarte mult de lucrat la maximizarea potențialelor ființelor care trăiesc aici și la eradicarea răului.

La ce te duce gândul când auzi de „drepturile omului”?
Marius Dumitru: La ceva foarte important. La faptul că nici o autoritate nu poate trece, sub nici un pretext, peste încălcarea unor drepturi și valori fundamentale.

Lucrul pe care îl cauţi şi încă nu l-ai găsit?
Marius Dumitru: Dreptatea.

Ce este un poem?
Marius Dumitru: Un poem este o scriere a unor impresii sau gânduri într-o formă mai liberă. O încercare de a atinge un mic catharsis de fiecare dată.

Totul e relativ?
Marius Dumitru: Nu. Valorile fundamentale nu sunt.

La ce e bună raţiunea?
Marius Dumitru: La orice.

Eşti fericit?
Marius Dumitru: Nu. Nici nu cred că e bine să fim fericiți. Curbându-ne entuziasmul și alte trăiri legate de fericire, putem realiza mai mult. Dar fericirea poate ajuta la gândirea pozitivă și la creativitate, la productivitate. Cred totuși că este cel mai bine să ne plasăm existențial undeva între nefericirea supremă și fericirea supremă. Avem astfel la dispoziție un larg spectru de emoții pe care le putem trăi, atât pozitive, cât și negative, toate cu utilitatea lor. Este ceea ce ne face umani. Dar nu trebuie să lăsăm emoțiile negative să ne influențeze procesele de gândire spre excluderea altor oameni. Adică nu trebuie niciodată să ne îndreptăm emoțiile negative, chiar și cât de puțin, către alți oameni, indiferent de ce au făcut, pentru că ființa umană este de o valoare supremă.

În ce măsură Kafka ar fi avut probleme cu legea?
Marius Dumitru: Legile sunt făcute de oameni, pentru oameni. Nu există legi dincolo de oameni. Poate că și legile naturii sunt influențate de oameni. Așa că mai bine se adaptează legile la ceva deosebit și de valoare decât invers, cu prețul distrugerii deosebirii și valorii. De aici apare absurdul de multe ori, din îngrădirea fără sens a ceea ce este nou și de valoare, dar nu este recunoscut astfel din cauza hegemoniei unor sisteme desuete de reguli. De aceea, regulile trebuie flexibilizate în permanență pentru a fi adaptabile la oameni și la nou.

Ce plănuieşti să faci mâine?
Marius Dumitru: O să lucrez la diverse scrieri, o să fac lucrurile normale din timpul zilei, o să mă gândesc la diverse lucruri.

Un artist pe care îl recomanzi şi un motiv pentru care merită să-i acordăm atenţia?
Marius Dumitru: Artiști sunt mulți, unii proximi, din diverse rațiuni, alții mai distanți, tot din diverse rațiuni. Un artist proxim pentru mine acum este Adrian Ioniță (sau larrybonnphoenix) care e în Timișoara, după mulți ani trăiți la Chicago, cu care foarte probabil voi colabora la un volum de puzzle-uri ilustrate ale conștienței. Un artist mai distant pentru mine acum este Simona Barbu, soția sau probabil fosta mea soție, care face fotografie de foarte mare calitate și încă nu a fost descoperită. Îmi place să cred că am avut un rol în dezvoltarea abilităților artistice pe care le are și sper ca lucrurile să meargă bine pentru ea.

Viaţa este suficientă?
Marius Dumitru: Dacă am putea mări numărul de ani pe care îi trăim, am putea realiza mai mult. Dar luând în calcul răspunsul la întrebarea cu viața de apoi, oricum se pot face lucruri și apoi.

Ce ne poţi spune despre Paris?
Marius Dumitru: Este foarte probabil cel mai frumos oraș din lume.

Cine l-a ucis pe Kennedy, până la urmă?
Marius Dumitru: Nu știu, nu am suficiente informații să îmi formez o opinie la care să ader.

Ce progres semnificativ sesizezi de la viaţa din peşteri încoace?
Marius Dumitru: Apariția unor sisteme de comunicare mai bune, dezvoltarea culturii și a civilizației. Dar mai e foarte mult până departe.

Iluzia pe care refuzi să o confrunţi cu realitatea concretă?
Marius Dumitru: Idealurile care sunt îngrădite de alții sau de sisteme din insuficientă înțelegere.

O întrebare pentru posteritate?
Marius Dumitru: Există viață inteligentă în alte părți ale Universului, în galaxia noastră și în alte galaxii sau în alte universuri paralele, dacă acestea există la rândul lor și, dacă da, se poate comunica și interacționa productiv cu acele minți?

————————-

Născut în 1982, Marius Dumitru a aprofundat studiul fenomenologiei şi al ştiinţelor cognitive la Sorbonne, École Normale Supérieure, Oxford, sub îndrumarea unor giganţi precum Martin Davies. Cele două lucrări de doctorat ale lui Marius Dumitru cercetează Externalismul şi experienţa fenomenală (Paris VI – Pierre et Marie Curie – Institut Jean Nicod) şi Fenomenologia gândirii (Christ Church, University of Oxford).

————————-

Între 22 martie – 24 mai a.c., Marius Dumitru va susţine o serie de patru conferinţe la Universitatea Babeş-Bolyai, la invitaţia Departamentului de Filosofie al aceleiaşi Universităţi. Programul conferinţelor, precum şi titlurile expunerilor, după cum urmează:

1. The Phenomenology of Thought. Arguments for its Existence, its Nature, and its Study / Fenomenologia gândirii. Argumente pentru existenţa ei, natura ei și studiul ei
Joi, 22 martie 2012, ora 18 (sala X “Blaga” sau Cab.130 Filosofie sistematică, UBB sediul central, str.M.Kogălniceanu 1, et.1)

2. Externalism and Internalism about Consciousness and Content. From the Phenomenology of Thought to Content Internalism / Externalism și internalism despre conștiinţă și conţinut. De la fenomenologia gândirii la internalismul conţinutului
Joi, 29 martie 2012, ora 18 (sala X “Blaga” sau Cab.130 Filosofie sistematică, UBB sediul central, str.M.Kogălniceanu 1, et.1)

3. An Exercise in Analytic Phenomenology. Character Terraformation of the Relationship between Phenomenologies and Character Traits / Un exerciţiu de fenomenologie analitică. Terraformarea caracterului și relaţia dintre fenomenologii și trăsături de caracter
Joi, 5 aprilie 2012, ora 18 (sala X “Blaga” sau Cab. 130 Filosofie sistematică, UBB sediul central, str.M.Kogălniceanu 1, et.1)

4. Psi Research. On the Very Possibility of the Remote Viewing of Thoughts / Cercetări psi. Despre posibilitatea în sine a vederii la distanţă a gândurilor
Joi, 24 mai 2012, ora 18 (sala X “Blaga” sau Cab.130 Filosofie sistematică, UBB sediul central, str.M.Kogălniceanu 1, et.1)

Comentarii

comentarii