Viața de noapte nu a murit, dar ar trebui

Beatrice Inn a fost. Nu mai e. Dacă nu trăiești în NY, nu citești Purple Magazine și nu ți-ai agățat de n+1 ori tocul Dior într-o gaură de canal, n-aș zice că ai auzit de el. Găsesc că moartea e intrigantă, mereu a fost un bun popularizator, nu? Mda, mda, bla, bla. Moartea îmi ușurează munca de cercetare, iar munca de cercetare nu e altceva decât o ustensilă medicală (dracu’ știe cum îi mai zice, dar e o chestie pe care ți-o bagi în fund și probabil și prin alte părți), iar relevant în toată treaba asta e că ustensila asta medicală (munca de cercetare) e contaminată cu necaz și ghinion. Nu-mi place să muncesc, nu-mi place să gândesc, așa că tre’ să întrețin o relație bună cu moartea asta. Și Beatrice Inn a fost deci un butch-, fuck-, joint-, crack-, luxury-, drag-, underground-, vogue-house newyorkez, despre care n-am înțeles exact când s-a desființat. Probabil 2009.

Cert e că satelitul publicației New York Magazine, The Cut, și-a adus aminte de închiderea localului ăsta, Beatrice Inn, iar Kelley Hoffman a purces înspre ceea ce eu am întreprins în legătură cu un club de striptease nano-obscur din Țara Vlahilor: o istorie orală a localului Beatrice Inn, pentru a cărui re-branduire (s-a deschis un restaurant în loc) și-a dublat Niagara debitul. S-a spus până și: Nothing Will Ever Be Like the Beatrice! Înțelegeți gravitatea? Se vorbește de un mit, de o oază ascunsă a NY, în care nu pătrundeai prea ușor, vă închipuiți. Evident că în Beatrice puteai să te hârjonești ’till dawn cu șefa undergroundului, Chloë Sevigny (fratele ei a fost unul dintre proprietari). Desigur că bijutierul Pamela Love îți putea cere o țigară, oferindu-ți la schimb un inel de logodnă pe care-l prefăceai ca și pierdut. Bineînțeles că aici puteai fi contactat de cineva de la Dior, să fii DJ-ul lor sau altă mătrăgună bine plătită, cum a pățit-o Harley Viera Newton.

Străinii, din ce-am pățit și eu și din ce-au pățit și alții, zic, mmm, ce party-party-s românii, românii ca baruri românești adică, dar eu nu prea-s de acord cu asta, da, bine, bine, vreau să generalizez și să fac asumpții foarte înguste, mi se pare că românii care au o „viață de noapte” se fut pe borcane de murături și au aceleași glume de căcat, iar cluburile nu pot fi decât blana puturoasă, socială a acestor denivelări. Nu știu, nu e nimic legendar în nimic din viața de noapte românească, totul e atât de lame, de colorat și pizdit și ciudățel, cât mai ciudățel și pizdit, că-ți vine să te-mbeți zilnic până îți faci terci creierii și apoi să tragi de ceasu’ morții. Foarte estică, deci depressing faza. E ca faza aia, se scrie atât de mult, cu atâta spor, bunăvoință și perseverență, încât, nu știu, te miri că n-ai apărut în vreunul din cele 250 de filme pornografice ale Sashei Grey. Omu’ cu lumina, judeci. Așa că, nu îi putem găsi un compatriot, în România, lui Beatrice Inn. După cum îmi miroase mie treaba, singurul local care ar avea câteva grame din atmosfera Beatrice Inn ar fi Expirat, dacă muzica ar fi alta și dacă media de vârstă n-ar fi de 3 ani (go home, you’re sixteen). Românilor le place să fie altfel.

Ce spun proprietarii, portarii și Chloë Sevigny despre Beatrice Inn: 1. Dacă păreai unu’ de fute tot ce prinde nu erai lăsat să intri. 2. Nu puteai să-ți cumperi „intrarea”. 3. Odată intrat, tot timpul aveai sentimentul că ceva primejdios urmează să se întâmple. 4. Beatrice Inn era locul în care nu puteai fi „prins” făcând ceva „interzis”, „imoral” ș.a. (gen cocaină și de-alea). 5. Muzica venea din podea. 6. Toată lumea din Beatrice Inn fuma. 7. Oamenii care frecventau Beatrice Inn se îmbrăcau în Dior, Balenciaga, Wang, Dries Van Noten, Supreme, Urban Outfitters, gala, couture. 8. Fiecare seară se încheia cu Talking Heads, This Must Be The Place. 9. Design everything for women and the men will come. 10. Björk a făcut într-o seară pe DJ-ul, iar audiența n-a fost prea încântată de playlist. Despre închiderea Beatrice Inn, Chloë Sevigny: I felt like there was a hole in nightlife, for sure. I don’t go out so much anymore. There’s just nowhere to go anymore.

foto: Chloë Sevigny arzând-o în Beatrice Inn; (c) Patrick McMullan

Comentarii

comentarii

Scroll to top