De când nu aţi mai auzit pe cineva menţionând 1984, într-un context contemporan? Documentul strict confidenţial al Agenţiei Naţionale de Securitate a Statelor Unite, publicat săptămâna trecută The Guardian, a rămas încă „ştirea” din presa internaţională. E condamnabil şi dezgustător, atât de dezgustător, că cetăţenii (acest cuvânt…!), cei care îmi fut creierii zi şi noapte cu drepturile lor, incendiază, se iau în piept cu armata, fac revoluţii, toate pentru o băşină de parc din Turcia. Oamenii ar trebui destabilizaţi, împrăştiaţi pe ogoare, amestecaţi între ei şi încolţiţi de animale sălbatice. În ce condiţii cineva ar vrea să organizeze sunetele scoase de nişte gramofoane intrate la apă? Dacă şi numai dacă i se bagă în buzunar nişte sume cu multe zerouri; cu burta arsă de soare, s-ar putea să mişte un deget (degetul mic, cu ghiul pe el, cu care de obicei se scarpină la buric). Omul nu degeaba a meritat să se nască în junglă. Iată tot ce trebuie să ştiţi despre conţinutul documentului, care descrie programul de monitorizare a datelor cu caracter personal Prism:

↔ Din 2007, Agenţia Naţională de Securitate (NSA) a obţinut treptat acces la datele stocate de serverele Microsoft, AOL, Google, YouTube, Skype, Facebook, Apple ş.a., incluzând istoricul căutărilor, conţinutul e-mail-urilor, fişierele transferate.
↔ The Guardian a verificat autenticitatea documentului aparent folosit pentru instruirea agenţilor operativi asupra capabilităţilor programului. Documentul are forma unei prezentări PowerPoint, cu 41 de slide-uri şi menţionează „colectarea directă din serverele” marilor provideri americani.
↔ Microsoft – care în prezent derulează o campanie cu sloganul Your privacy is our priority, a fost unul dintre primele nume contractate în programul Prism, aşa cum rezultă din document.
↔ Documentul datează din aprilie 2013 şi este un caz extrem de rar de scurgere de informaţie din istoria NSA.
↔ În South of Utah, Great Salt Lake, pe o suprafaţă de o sută de mii de metri pătraţi, NSA construieşte clădiri imense pentru a adăposti calculatoare de superviteză, împânzite de sisteme de identificare biometrice. Cu totul, proiectul costă în jur de 2 miliarde de dolari, iar calculatoarele vor fi capabile să stocheze un volum de date de cel puţin 5 miliarde de GB. Doar energia care se consumă prin sistemul de răcire al serverelor costă 40 de milioane de dolari pe an.
↔ Thomas Drake şi Bill Binney, citaţi de Spiegel International, au afirmat în martie 2013 că unitatea NSA va stoca date personale din toate ţările, pe care le va putea arhiva zeci de ani. Email-uri, conversaţii pe Skype, căutări pe Google, postări pe Facebook, transferuri bancare – orice informaţie electronică.
↔ Bill Binney a calculat că serverele sunt suficient de mari încât să stocheze întreaga comunicare electronică a omenirii pentru următorii 100 de ani.
↔ Nici una dintre companiile contactate de The Guardian, care apar în document ca „partenere”, nu au avut cunoştinţă de existenţa programului Prism.

Primul articol despre programul Prism, NSA Prism program taps into user data of Apple, Google, and others.

Comentarii

comentarii