Mâine, 17 decembrie, la ora 17:00, scriitorii şi Editura ART îi invită pe copii la Librăria Humanitas Kretzulescu, pentru a le povesti despre întâlnirile cu primele cărţi care le-au dat de gândit şi le-au deschis pofta de citit. Pe scurt, despre Care-i faza cu cititul?
Azi, un fragment din povestea lui Ioan Groşan.

Cartea copilăriei mele
Ioan Groşan

M-am născut în nordul ţării, în Maramureş, în comuna Satulung, aşezată în lunca râului Someş, la poalele Munţilor Gutâi. Locuiam împreună cu tata şi mama în două camere din Primăria comunei. Tata era funcţionar acolo, iar mama, bibliotecară. Biblioteca satului era într-o cameră lipită de sufrageria noastră, de care o despărţea o uşă niciodată încuiată. Aşa că mare parte din copilărie mi-am petrecut-o printre cărţi. Biblioteca, parcul mare cu copaci imenşi, cu trunchiuri albe, despre care mai târziu am învăţat că se numesc platani, şi castelul aflat vizavi de Primărie, castel care aparţinuse unui nobil maghiar, au fost spaţiile mele preferate de joacă.

Învăţasem să citesc înainte de merge la şcoală. Intram în camera înţesată cu cărţi până-n tavan şi citeam la întâmplare tot ce-mi cădea în mână. După un timp, am observat că volumele care-mi plac cel mai mult fac parte dintr-o colecţie numită „Cutezătorii“. Erau cărţi de aventuri şi, citindu-le, visam ore întregi la nemaipomenite întâmplări, urmăriri, lupte, răzbunări pe care le trăiau eroii din acele pagini. Noi, copiii, n-aveam parte de multe aventuri în sat. Ne aventuram în camerele acum pustii ale castelului, ne jucam „de-a hoţii şi bandiţii“ şi ne imaginam ce frumoase domnişoare trăiseră cândva acolo, închise şi abia aşteptând să fie salvate de neînfricaţi cavaleri din ghearele nobilului ungur. Sau primăvara, înarmaţi cu bâte şi pietre, mergeam la un mic afluent al Someşului, Bârsăul, pe care urcau în număr mare, să-şi depună icrele, nişte peşti numiţi scobari sau „poduţi“, cum le spuneam noi, copiii. Şi la fel cum am văzut mai târziu pe „Discovery“ sau pe „Animal Planet“ că aşteaptă urşii pe şi noi pe malurile râuleţului migraţia scobarilor. Când apăreau înnegrind apa limpede, îi loveam cu bolovani şi bâte, îi culegeam pe cei răniţi şi alergam acasă, să-i frigem.

Nu văzusem niciodată marea decât în poze. Şi într-o iarnă, în biblioteca friguroasă din Primărie, am dat peste o carte intitulată Toate pânzele sus!, de Radu Tudoran. Am deschis-o şi n-am mai lăsat-o din mână. Ce aventuri! Ce locuri minunate! Ce eroi adevăraţi! Neobositul aventurier Anton Lupan, misteriosul Pierre Vaillant, simpaticul bucătar Ismail, Ieremia, omul care nimerea cu puşca orice, cârmaciul Gherasim, piraţi, corabia „Speranţa“, îndepărtata Ţară de Foc etc. – toţi şi toate intrau în forţă în mintea şi-n inima mea (…).

Editura ART, alături de invitaţii ei, Ioana Pârvulescu, Mircea Cărtărescu, Ioana Nicolaie, Simona Popescu, Fanny Chartres, Doina Ruşti, Florin Bican, Tina Sâmihăian şi Liviu Papadima, vă aşteaptă la lansarea antologiei „Care-i faza cu cititul?”. Cele 25 de texte din acest volum coordonat de Liviu Papadima deschid seria „Cărţile mele”, o nouă colecţie a Editurii ART, coordonată de Tina Sâmihăian şi concepută ca o „instigare” la citit a celor între 10 şi 14 ani.

În cuprinsul cărţii care urmează să fie lansată vineri semnează 25  mari autori români care, în premieră pentru viaţa editorială românească, scriu special pentru copii. Autorii acestui prim volum sunt Florin Bican, Paul Cernat, Ioan Groşan, DanLungu, Robert Şerban, Rodica Zane, Cezar Paul Bădescu, Laura Grunberg, Călin-Andrei Mihăilescu, Dan Sociu, Cristian Teodorescu, Călin Torsan, Ioana Bot, Mircea Cărtărescu, Fanny Chartres, Vasile Ernu, Bogdan Ghiu, Simona Popescu, Vlad Zografi, George Ardeleanu, Neaju Djuvara, Caius Dobrescu, Ioana Nicolaie, Ioana Pârvulescu, Doina Ruşti.

Comentarii

comentarii