Primul fum al Luciei T

În aprilie anul trecut dispărea din blogosferă, caz mediatizat pe larg și în mass media, Lucia T, posesoarea blogului Terorism de cititoare. Editura Art a reușit să îi dea de urmă și astfel, după  mai mult de un an, ne reîntâlnim cu misterioasa teroristă și cu primul ei fum, în volumul pe care îl puteți găsi la Bookfest. Cum Târgul de carte a început azi, acum vă oferim un fragment în semi-premieră.

A fost groaznic, mai rău decât a păţit Tom Sawyer pe insulă, când se făcuse pirat şi trebuia să înveţe să fumeze. În primul rând pentru că era băiat, şi băieţii se descurcă mai uşor când e vorba să se apuce de fumat, băut şi înjurat. Sau cel puţin nu-şi pun problema dacă e bine să se apuce sau nu. Un bărbat care nici nu înjură, nici nu bea şi nici nu fumează e o raritate, eu nu cred că am cunoscut vreodată unul. În schimb, fetele sunt confuze: nu e niciodată clar dacă o femeie care fumează, bea şi înjură e OK sau nu. E clar doar că fetele care nu şi-au însuşit nici una dintre aceste deprinderi sunt domnişoare OK. În ce mă priveşte, m-am simţit obligată să le fac pe toate, nu voiam să risc să ajung o domnişoară OK. Din fericire, nu erau droguri pe vremea mea, de grija asta am scăpat în adolescenţă, mai mult ca sigur m-aş fi simţit obligată să bifez şi asta şi cine ştie cât m-aş fi chinuit până să reuşesc. Că de înjurat am reuşit foarte târziu, era cât pe ce să ajung la majorat şi să fiu incapabilă să spun un banc cu prostii, vă daţi seama ce riscam! De băut am învăţat cu chiu, cu vai şi am răsuflat uşurată când, pe la 35 de ani, m-am resemnat, în sfârşit, să recunosc că nu suport nici un fel de tărie, indiferent cât de uncool sună. Fumatul e marea realizare, în schimb; la capitolul acesta, am obţinut un succes deplin şi durabil de care nu pot să scap, mare pacoste şi succesul în viaţă, vorba vedetelor, ştiu ele ce spun.

Probabil că mai pufăisem uneori, altfel nu-mi explic aplombul cu care i-am zis prietenei mele că am chef de-o ţigară. Ne întorceam de la şcoală şi ne opriserăm să trăncănim, ca de fiecare dată, în faţa blocului ei – eu mai aveam de mers un pic până la mine acasă. Când pe o fată de 13 ani o apucă brusc cheful de-o ţigară, se pune mai întâi următoarea întrebare: unde?…

Comentarii

comentarii

Scroll to top