{Aviz colecţionarilor}

The Flaming Lips. Când pronunţi acest nume, nu te-aştepţi să ai parte de o soartă prea uşoară. Creierul nostru muzical reacţionează la The Flaming Lips ca şi când am stoarce o lămâie zemoasă în ochii cuiva, deşi, în termenii contractului, se precizează că e muzică psychedelică. Ai putea ajunge la o comuniune cu ceea ce practică ei, doar după ce ai învăţat de la un călugăr tibetan să dormi pe un pat de cuie. Până atunci, eşti ţinta de la poligonul de tragere şi, din nefericire, nu există conceptul de milă. The Flaming Lips and Heady Fwends există. Wayne Coyne împarte deci, ceea ce a mai rămas, probabil, după sesiunea de înregistrări a acestui proiect muzical, am spune curios: vreo zece mii de timbre-LSD, puritate 100%, şi e lesne de înţeles cum şi de ce. Titlurile pieselor sunt fără tăgadă extrase din tărâmurile psycho-sintetice ale trip-urilor negative şi multicolore, induse de drogul care a vrut să reproducă experienţele mistice ale sfinţilor. Câteva exemple: „You, man? Human???”, „Is David Bowie Dying?”, „I’m Working at NASA on Acid”, „Helping the Retarded to Find God”. The Flaming Lips and Heady Fwends adună nume mari, mari-cunoscute şi mari-necunoscute, care şi-au lăsat, transfug şi modificat, urma vortexului de pe buricele degetelor: Nick Cave, Yoko Ono, Neon Indian, Bon Iver, Chris Martin, Ke$ha (ireal?), Tame Impala şi alţii. Merită menţionat efortul lui Yoko Ono: contribuţia ei se numeşte Do It!, şi pe durata celor trei minute şi ceva, nu spune altceva decât „do it!”, în diferite variaţiuni. Cred că ceva mai junky de atât nu se poate concepe. Din cele şaptesprezece trip-uri, câte-s pe The Flaming Lips and Heady Fwends, mai toate au destinul unor bad trip-uri, în afară de unul, cel al lui Chris Martin de la Coldplay. I Don’t Want You to Die încheie, ca o injecţie cu purificare, acest meta-trip, dublat de alte sub-meta-trip-uri (dacă m-ar fi consultat, i-aş fi sugerat să o denumească I Don’t Want You to Die In a World War, ar fi sunat mai dope, dar poate continuarea mea insuflă involuntar telegrame umanitare sub egida ONU, şi eu nu vreau asta; merge şi aşa). Cum spuneam, Chris Martin aduce o interpretare ingenioasă doctrinarului Imagine, izvorât de guristul John Lennon, depăşindu-l, prin felul în care jonglează cu construcţiile, chiar şi pe Marcel Duchamp. Acestea fiind zise, de astăzi începând, aveţi posibilitatea de a achiziţiona tirajele terra-limitate ale The Flaming Lips and Heady Fwends. Despre ce e vorba mai exact? Vor fi lansate zece bucăţi (pe vinyl, desigur) care vor conţine sângele lui Nick Cave, Chris Martin, Yoko Ono şi al celorlalţi colaboratori. Wayne Coyne a început deja să umple flacoanele şi ne-a dezvăluit cum vor arăta (foto 2). The Flaming Lips and Heady Fwends, în varianta cu sânge, va costa 2500 $. De altfel, The Flaming Lips au mai lansat în 2011, într-un tiraj similar, o piesă de douăzeci şi patru de ore, 7 Skies H3, pe suport hard-drive, încorporat într-un craniu uman (foto 3), la preţul de 5000 $. Trip-are liniştită.

(The Flaming Lips – I Don’t Want You to Die, feat. Chris Martin)

ytaudio(V1AzSy7zu44)

foto © Wayne Coyne

Comentarii

comentarii