Posts Tagged 'București'
După 3 ani de corporație am ajuns la psihiatrie
Am lucrat aproape 3 ani la una dintre cele mai mari corporații din lume, firmă de consultanță, și, pentru că nu am de gând să mă mai întorc la pretinsul lor professional network, vreau să mă folosesc de această experiență pentru
După 3 ani de corporație am ajuns la psihiatrie
Am lucrat aproape 3 ani la una dintre cele mai mari corporații din lume, firmă de consultanță, și, pentru că nu am de gând să mă mai întorc la pretinsul lor professional network, vreau să mă folosesc de această experiență pentru
Suck My Dick, Cluj-Napoca
Când am părăsit Cluj-Napoca (în mintea unora, nici o majusculă nu e suficient de mare pentru a preamări acest oraș medieval ridicat în cinstea zeului luminii), ceilalți m-au văzut ca pe un afurisit; cum am putut să mă despart de
Suck My Dick, Cluj-Napoca
Când am părăsit Cluj-Napoca (în mintea unora, nici o majusculă nu e suficient de mare pentru a preamări acest oraș medieval ridicat în cinstea zeului luminii), ceilalți m-au văzut ca pe un afurisit; cum am putut să mă despart de
Raluca Bontaș: „Lumea există și mai departe de frumusețe și tinerețe.”
Eu sunt Raluca Bontaș. Mă mai cheamă și Irina, dar nu mi-a zis nimeni niciodată așa și nici măcar nu se mai știe de ce mi s-a dat și numele ăsta. Am 36 de ani și nici un talent anume.
Raluca Bontaș: „Lumea există și mai departe de frumusețe și tinerețe.”
Eu sunt Raluca Bontaș. Mă mai cheamă și Irina, dar nu mi-a zis nimeni niciodată așa și nici măcar nu se mai știe de ce mi s-a dat și numele ăsta. Am 36 de ani și nici un talent anume.
Ioana Bradea: „Să proiectez viziuni strâmbe asupra unor lucruri care păreau drepte.”
The Chronicle: Ești fericită? Ioana Bradea: Păi… Am un acoperiş deasupra capului, chit că încă visez la o casă cu grădină, am bani, am maşină, am copii sănătoşi, am un iubit fantastic de care încă sunt îndrăgostită, am ce să
Ioana Bradea: „Să proiectez viziuni strâmbe asupra unor lucruri care păreau drepte.”
The Chronicle: Ești fericită? Ioana Bradea: Păi… Am un acoperiş deasupra capului, chit că încă visez la o casă cu grădină, am bani, am maşină, am copii sănătoşi, am un iubit fantastic de care încă sunt îndrăgostită, am ce să
Geniul nedorit: Întoarcerea omului mort
O confesiune de altădată: stau într-o cabană și o ard; gânduri puține. von blaremberg a măsurat atunci cu laba piciorului cadavrul aparent al liniștii punctuale: — Ai apucături de nazist, mi-a spus. Da, aceste apucături de pădure neagră nu se
Geniul nedorit: Întoarcerea omului mort
O confesiune de altădată: stau într-o cabană și o ard; gânduri puține. von blaremberg a măsurat atunci cu laba piciorului cadavrul aparent al liniștii punctuale: — Ai apucături de nazist, mi-a spus. Da, aceste apucături de pădure neagră nu se
Cristi Puiu: „Sunt din ce în ce mai mult avocatul happy-endului.”
• PROLOG • Pentru mine au contat foarte mult interviurile lui Truffaut cu Hitchcock. Apoi interviurile lui Bogdanovich cu Orson Welles și cele ale lui Ray Carney cu Cassavetes. Mi-am spus că nu am când să m-apuc să scriu despre
Cristi Puiu: „Sunt din ce în ce mai mult avocatul happy-endului.”
• PROLOG • Pentru mine au contat foarte mult interviurile lui Truffaut cu Hitchcock. Apoi interviurile lui Bogdanovich cu Orson Welles și cele ale lui Ray Carney cu Cassavetes. Mi-am spus că nu am când să m-apuc să scriu despre
Societatea românească ar trebui condamnată la moarte
Ca un cuptor imens – însă din flăcări Țâșneau nu raze – mai degrabă bezne, Ce doar dezvăluiau priveliști sumbre, Tristeți de plumb și umbre-ale durerii — John Milton, Paradisul pierdut (Cartea I) În 2005, cotidianul Le Monde i-a încredințat
Societatea românească ar trebui condamnată la moarte
Ca un cuptor imens – însă din flăcări Țâșneau nu raze – mai degrabă bezne, Ce doar dezvăluiau priveliști sumbre, Tristeți de plumb și umbre-ale durerii — John Milton, Paradisul pierdut (Cartea I) În 2005, cotidianul Le Monde i-a încredințat
România liniştită
Pentru faptul că au murit 27 de oameni și alți aproape 150 sunt internați nu sunt vinovați Guvernul, Ministerul de Interne, IGSU sau Ministerul Sănătății. De asemenea, fără să mă antepronunț și ferindu-mă mereu de „execuții” publice, cred că pare
România liniştită
Pentru faptul că au murit 27 de oameni și alți aproape 150 sunt internați nu sunt vinovați Guvernul, Ministerul de Interne, IGSU sau Ministerul Sănătății. De asemenea, fără să mă antepronunț și ferindu-mă mereu de „execuții” publice, cred că pare
Marele danez
Cumva trebuie să încep: danezele au curul mare, sunt femei de să-ai-pe-ce-pune-mâna (femininul danez este un corp de măceașă nordică). Într-o zi, la restaurant, o daneză de trei ori mai tânără decât mine mănânca șorici și slănină pe neoprite. Somonul
Marele danez
Cumva trebuie să încep: danezele au curul mare, sunt femei de să-ai-pe-ce-pune-mâna (femininul danez este un corp de măceașă nordică). Într-o zi, la restaurant, o daneză de trei ori mai tânără decât mine mănânca șorici și slănină pe neoprite. Somonul
Portocaliul: un caz clinic. Corespondența dr. Max Lüscher―Ioana Nemeș
3 februarie 2010 Stimată doamnă Nemeș, (…) Paleta mohorâtă a iernii mă alungă în fiecare an în insula indoneziană Lambok, unde petrec trei săptămâni absorbind cu toate simțurile apa turcoaz, florile roșiatice și verdele acid al șopârlelor care foșgăie încoace
Portocaliul: un caz clinic. Corespondența dr. Max Lüscher―Ioana Nemeș
3 februarie 2010 Stimată doamnă Nemeș, (…) Paleta mohorâtă a iernii mă alungă în fiecare an în insula indoneziană Lambok, unde petrec trei săptămâni absorbind cu toate simțurile apa turcoaz, florile roșiatice și verdele acid al șopârlelor care foșgăie încoace
Șapte povești totale
Cele 120 de zile ale Sodomei se scriu în București sau Povestea totală de azi îi aparține unei femei Mă-nvârt în cele mai suspecte cercuri: cerșetori, curvari și târfe de ultimă speță, cele mai frumoase femei din lume, academicieni, bogați
Șapte povești totale
Cele 120 de zile ale Sodomei se scriu în București sau Povestea totală de azi îi aparține unei femei Mă-nvârt în cele mai suspecte cercuri: cerșetori, curvari și târfe de ultimă speță, cele mai frumoase femei din lume, academicieni, bogați
Între dulap și perete
Am fereastra cu mine și pot să îmi scriu. Elțin a fost de acord ca Vladimir Bukowski să gireze un proces al comunismului în Rusia și i-a dat acces la arhive. Nu avea voie să folosească instrumente de copiat,
Între dulap și perete
Am fereastra cu mine și pot să îmi scriu. Elțin a fost de acord ca Vladimir Bukowski să gireze un proces al comunismului în Rusia și i-a dat acces la arhive. Nu avea voie să folosească instrumente de copiat,
Michel Houellebecq: „TRRRrrr…”
În prima zi a lunii iunie 2012 M. Houellebecq era în Bucureşti. Autorul francez de notorietate mondială venise ca invitat al Bookfest-ului şi nu ca să participe la petrecerea aniversară a lui M. Cărtărescu, după unii. Răspunzând la întrebări nereuşite
Michel Houellebecq: „TRRRrrr…”
În prima zi a lunii iunie 2012 M. Houellebecq era în Bucureşti. Autorul francez de notorietate mondială venise ca invitat al Bookfest-ului şi nu ca să participe la petrecerea aniversară a lui M. Cărtărescu, după unii. Răspunzând la întrebări nereuşite
Salutări din dictatură
Am renunțat să-mi mai port numele. Când mă întreabă de numele meu, eu nu le spun decât că sunt interogată; că nu sunt altceva decât chemată. Aici, singurele lucruri care se adeveresc sunt minciunile. Inventez minciuni, minciuna că bunicul meu
Salutări din dictatură
Am renunțat să-mi mai port numele. Când mă întreabă de numele meu, eu nu le spun decât că sunt interogată; că nu sunt altceva decât chemată. Aici, singurele lucruri care se adeveresc sunt minciunile. Inventez minciuni, minciuna că bunicul meu
„Zero risks” love, „zero deaths” war
Ieri am fost la performance-ul Elenei Copozeanu de pe strada Biserica Enei, nr. 16, inclus în programul Asociației Internaționale a Artiștilor de Performance (IPA). Bucureștiul ca platformă de performance e o desfătare, mai ales pentru că aici lucrurile sunt încă
„Zero risks” love, „zero deaths” war
Ieri am fost la performance-ul Elenei Copozeanu de pe strada Biserica Enei, nr. 16, inclus în programul Asociației Internaționale a Artiștilor de Performance (IPA). Bucureștiul ca platformă de performance e o desfătare, mai ales pentru că aici lucrurile sunt încă