5

The European vine cu un interviu de ultimă oră cu scriitorul irlandez Irvine Welsh, prilejuit de ultimul lui roman Skagboys. Irvine Welsh îşi comemorează personajele din Trainspotting, se urcă puţin pe moştenirea lui Thatcher and so on. Desigur că mai

Yankeii fraieriţi de Banksy sau invers

În cea de-a treisprezecea zi a expoziţiei „în mişcare” Better Out Than In (o nouă zi, o nouă lucrare), Banksy şi-a trântit o tarabă anonimă în Central Park, semnalizată doar de o pancardă pe care scria „spray art” şi în

Nu mai e mult timp, singurătatea mea

Kymia Nawabi este câştigătorea celui de-al doilea sezon al Work of Art: The Next Great Artist, un reality-show de artă produs de televiziunea Bravo (NBCUniversal). Pentru lucrările din seria Not for Long, My Forlorn / Nu pentru mult timp, singurătatea

Peste tot să fie artă, dar cine s-o păzească?

Un englez s-a gândit cum să-şi facă Londra lui mai frumoasă, nu cum să scoată frumosul (inexistent) din ea cu patentul (care dă pe-afară, ce-i drept), ca-n Bucureştiul nostru optimist şi-n toate felurile. Situaţia preferată: haideţi să nu facem nimic

Splendoare 2013

Între 27 iunie – 3 iulie va avea loc a IV-a ediţie a târgului de artă Masterpiece London. Va fi adusă, în atenţia colecţionarilor, curatorilor şi vizitatorilor, o cantitate impresionantă de galerişti (peste 150), ale căror exponate vor trece printr-un

Kim Gordon: „I hope that it still remains a certain wrongness.”

În muzica de după 1980, greu de găsit un sinonim mai aproape de autentic, nedefinit, revoluţionar. Kim Gordon/Sonic Youth ţine coperta MONO.KULTUR, cu un interviu care promite să merite 40 de lei, cu taxe poştale incluse. Clişeele femeilor din muzica

Persepolis curtează bibliotecile infernului

Chicago Public School a restricţionat de săptămâna trecută (în cele 600 de stabilimente educaţionale încorporate), printr-o adresă a CEO-ului Barbara Byrd-Bennett, accesul elevilor la binecunoscutul roman grafic al Marjanei Satrapi, Persepolis. Barbara Byrd-Bennett semnalează

Bal Tashchit / Do Not Destroy

Încă de la primele cuvinte din Tora, unde apare descrisă Grădina Edenului, şi până la porunca Bal Tashchit [nu distruge] din Deuterenom, copacul ocupă un loc particular şi simbolic în literatura şi învăţătura evreiască, ca expresie a paradisului, regenerării, adăpostului,