Pe cine avantajează reorganizarea României: cine va câştiga alegerile, ce partide ar putea ieşi din istorie
Bogdan Asaftei, 15.06.2011, 21:26
Reorganizarea României are o miză extrem de mare: alegerile ‚locale’ din 2012. A devenit deja un clişeu ideea că alegerile locale asigură un cec în alb pentru alegerile parlamentare.
Cu alte cuvinte, cine câştigă alegerile locale are cele mai mari şanse să câştige şi alegerile parlamentare.
Econtext vă prezintă o analiză asupra ponderii fiecărui consiliu judeţean în viitoarele regiuni, iar în funcţie de aceste ponderi vom putea vedea şi câte ‚fotolii’ de consilier regional poate obţine fiecare partid.
Alegeri locale = alegeri regionale
Prin noua reorganizare, alegerile locale devin alegeri regionale. De altfel, vom pleca de la alegerile locale din 2008 pentru a vedea ce se poate întâmpla la alegerile regionale din 2012.
Această cartografiere a actualelor consilii locale ne poate da o idee despre cine are cele mai multe şanse să câştige alegerile pentru consiliile regionale, care vor avea loc la finele anului viitor.
După cum spuneam, primul pas va fi numărul de consilieri judeţeni din fiecare judeţ. Zilele trecute, Ioan Oltean, secretarul general al PDL, a precizat care vor fi capitalele noilor judeţe, potrivit proiectului de reorganizare administrativ-teritorială a României. Potrivit acestuia, cele opt capitale ar fi Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara, Craiova, Constanţa, Iaşi, Ploieşti şi Bucureşti.
Dacă acestea vor fi capitalele, prima concluzie care poate fi trasă este că regiunile de dezvoltare nu vor fi modificate la nivel teritorial. Cele opt regiuni de dezvoltare vor fi menţinute şi vor exista doar modificări administrative. Va fi stabilită o capitală pentru fiecare regiune. Iar alegerile vor avea loc pentru consiliul din capitala fiecărei regiuni.
Să revedem întâi cele opt regiuni de dezvoltare (judeţele îngroşate ar fi capitalele):
1. Regiunea de Dezvoltare Nord–Est. Această regiune cuprinde următoarele judeţe: Iaşi, Botoşani, Neamţ, Suceava, Bacău, Vaslui. Regiunea însumează 3,8 milioane de locuitori.
2. Regiunea de Dezvoltare Vest a României. Această regiune cuprinde provincia istorică Banat şi zone adiacente acesteia. Are în componenţă judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş.
3. Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Această regiune cuprinde zona istorică Crişana şi zonele adiacente acesteia. Aici sunt judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj. Populaţia Regiunii Nord-Vest era în anul 2005 de 2.737.400 locuitori.
4. Regiunea Centru. Această regiune cuprinde judeţele Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna, Braşov. Are o populaţie de 2,6 milioane de locuitori.
5. Regiunea Sud-Est. Cuprinde judeţele Vrancea, Galaţi, Brăila, Tulcea, Buzău, Constanţa şi are o populaţie de aproape 3 milioane de locuitori.
6. Regiunea Sud Muntenia. Cuprinde judeţele Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman. Are o populaţie de 3,4 milioane de locuitori.
7. Regiunea Bucureşti-Ilfov. Cuprinde Bucureşti şi Judeţul Ilfov. Are o populaţie de 2,2 milioane de locuitori
8. Regiunea Sud Vest Oltenia. Cuprinde judeţele Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Olt, Dolj. Are o populaţie de 2,4 milioane de locuitori.
Numărul de consilieri din fiecare localitate, oraş, judeţ se stabileşte conform unui algoritm ce are ca fundament numărul de locuitori, aşa cum este prezentat în Legea 215/2001, modificată în 2006. Totuşi, cuvântul final în numărul consilierilor îl au autorităţile locale, iar, de multe ori, numărul lor nu este chiar proporţional cu numărul locuitorilor.
Iată care este numărul de consilieri judeţeni din fiecare judeţ şi regiune şi ce partide au cele mai mai şanse să câştige majoritatea în fiecare Consiliu Regional:
A. Regiunea de Dezvoltare Nord–Est
Număr total de consilieri judeţeni: 206. Structura: Iaşi (36), Botoşani (32), Neamţ (34), Suceava (36), Bacău (36), Vaslui (32).
Brut, acesta ar putea fi şi numărul aproximativ al consilierilor regionali. Evident, este posibil ca modalitatea de alegere să nu fie strict egalitară, ci Capitalele de judeţ să aibă un anumit ascendent, o pondere mai ridicată etc. Dar noi vom merge pe structura egalitară.
1 Varianta numărului egal de consilieri:
Dacă Consiliul Regional va fi realizat din structura consiliilor judeţene, atunci, grosso modo, ar avea acelaşi număr de consilieri. Într-o adunare simplă, din cei 206 de consilieri avem: 77 de la (PSD), 47 de la (PNL), 73 (PDL), 3 (PC), 6 (PRM). USL (PSD + PNL) au împreună 124 consilieri. Ceea ce înseamnă 60%.
Câştigă USL.
1.1. Varianta probabilistică (în funcţie de sondajele actuale):
Procentual, la alegerile din 2008, PDL a câştigat la nivel naţional 33% din consilierii judeţeni, PSD (32,5%), PNL (21,4%), UDMR (6,4%), restul procentelor fiind obţinute de alte partide. Ultimele sondaje arată o scădere a PDL de circa 10 puncte procentuale, până la 23% (acest procent poate fi modificat în creştere/scădere până la alegerile regionale). Mai mult, cele 10 puncte procentuale s-ar duce către USL. În această situaţie, ar rezulta că
USL câştigă cu 70% în Regiunea Nord-Est.
2. Varianta numărului redus de consilieri (ca-n Bucureşti):
Dacă presupunem că numărul consilierilor va fi mai redus (după exemplul Bucureşti, unde sunt doar 55 de consilieri), atunci am putea vorbi, de exemplu, de un număr înjumătăţit (103 consilieri). În această situaţie nu facem o scădere proporţională, această variantă fiind strict matematică, dar nerealistă. Vom aduna din fiecare judeţ doar jumătate din consilieri şi în ordinea numărului de voturi obţinute la alegerile din 2008. Astfel, am avea: 54 (PDL), 33 (PSD), 16 (PNL). Ar câştiga PDL cu 54 de consilieri, versus USL (49 consilieri). Procentual,
PDL ar avea 52% din consilieri.
2.1. Varianta probabilistică (în funcţie de sondajele actuale):
Dacă aplicăm o pierdere de 10 puncte procentuale, situaţia se schimbă. USL câştigă majoritatea Consiliului, cu circa 55%. Astfel, în trei cazuri din patru,
USL câştigă alegerile în regiunea Nord-Est.
B. Regiunea de Dezvoltare Vest a României
Număr total de consilieri: 130. Structura: Arad (32), Caraş-Severin (30), Hunedoara (32), Timiş (36).
1 Varianta numărului egal de consilieri:
Structura pe partide: 56 (PDL), 33 (PSD), 27 (PNL), 3 (UDMR), 2 (PC), 2 (PRM), 4 (PNTCD), 3 (FDGR) Am împărţit Alianţa pentru Timiş în partidele care au format-o: PNŢCD, PNL, FDGR). USL (PSD, PNL, PC) ar avea 62 de consilieri, ceea ce înseamnă 48%. PDL (plus eventual UDMR) ar avea 59 de consilieri. Ceea ce înseamnă 45,5%.
În mod cert, este nevoie de celelalte formaţiuni (PNŢCD, FDGR şi PRM) pentru a forma o majoritate, deoarece ele deţin 6,5% din consilieri (9 consilieri). Dacă PNŢCD şi FDGR s-ar alia cu PDL, atunci ar avea 66 de consilieri, adică 51% din Consiliul Regional (CR). Caz în care
PDL ar controla CR-ul.
1.1. Varianta probabilistică (în funcţie de sondajele actuale):
Dacă scădem 10% din PDL şi le transferăm către adversarii de la USL, atunci situaţia se schimbă iar. Ar însemna că PDL pierde 6 locuri de consilieri, pe care le câştigă USL. Ar rezulta că USL va avea 68 de consilieri, adică 52% din CR.
Câştigă USL, dar cu majoritate fragilă, la fel ca în cazul anterior.
2. Varianta numărului redus de consilieri:
Reluăm algoritmul folosit la Regiunea Nord-Est. Mai exact, într-un număr înjumătăţit de consilieri (65), în care i-am credita cu şanse doar pe cei care au strâns cele mai multe voturi în alegerile trecute, am avea următoarea structură: 50 (PDL), 3 (PSD), 12 (PNL). În acest caz,
PDL câştigă zdrobitor această regiune, cu 77%.
2.1. Varianta probabilistică (în funcţie de sondajele actuale):
La procentajul pe care îl are în varianta restrânsă, o scădere de 10 puncte procentuale din numărul voturilor PDL-ului nu schimbă prea multe. PDL va deţine şi în acest caz majoritatea în CR.
În această regiune,
PDL ar câştiga majoritatea Consiliului Regional în 3 din 4 situaţii.
De notat câteva lucruri interesante.
UDMR ar dispărea ….(
continuarea pe econtext.ro)
