Optimismul este legea învingătorului

Pentru a te ridica din pat în fiecare dimineaţă este nevoie de o anumită doză de optimism. Pentru a face câţiva paşi este nevoie de o doză de optimism. Pentru a respira, deşi respiraţia este considerată un răspuns automat, este nevoie de asemenea de un prag minim al optimismului. Premisa cu care pornesc în acest articol este ideea că gradul de existenţă al unui sistem, a unui om, al unei idei se măsoară direct proporţional cu gradul asumat de optimism.

Ceea ce noi punem în plus peste adevărul pe care ni-l oferă faptele se cheamă optimism şi vorbeşte despre puterea spiritului uman. Daca faptele ne oferă un adevăr, iar noi doar îl constatăm, care mai este meritul nostru?

Faptele sunt întotdeauna transfigurate de o idee, de o atitudine, de o stare de spirit.

Adevărul faptelor – cel în care omul nu aşează nimic – nu mişcă spre nicăieri. Spun acestea pentru că, în însuşi actul de a o percepe, omul adaugă ceva realităţii pe care o observă.  De asemenea, deficitul de încredere în sine denotă lipsă de optimism, lipsă care comunică în mod direct o viziune îngustă despre posibilităţile spiritului uman.

Optimismul este legea învingătorilor.

Învingătorii sunt cei care oferă valoare comunităţii, care contribuie, care creează. Învingătorii sunt cei care oferă mai mult decât primesc, iar pentru a susţine acest tip de “dezechilibru” e nevoie de o forţă a spiritului care are mult de-a face cu optimismul.

De asemenea, orice formă de putere este îmbibată de optimism. Dincolo de starea de fapt care îi este – prin definiţie – favorabilă, orice putere îşi permite riscul şi încrederea de sine în a face predicţii şi proiecţii şi a crede că le poate împlini, că le poate întâmpla.

Optimismul este nucleul oricărei forme de creaţie. A crea înseamnă a aşeza valoare peste adevărul brut faptelor, a aduce un plus de atitudine, iar optimismul este ceea ce face spiritul uman să zboare dincolo de zona în care am stabilit cu toţii că 1+1= 2.

Optimismul este cel mai practic mod de-a îmbraţişa lumea, cea mai utilă poziţionare faţă de un univers aparent haotic şi, pentru că implică riscuri, cea mai curajoasă atitudine faţă de semenii noştri.

Comentarii

comentarii

Scroll to top