Rîdeţi de cei care se dedau compromisurilor?
Cătălin Stănescu, 22.08.2009, 21:55
Compromisul, cartea fostului cetăţean sovietic Serghei Dovlatov (3 sept. 1941 – 24 aug. 1990), publicată la Humanitas în traducerea Margaretei Şipoş, în colecţia
Cartea de pe noptieră, colecţie iniţiată de Ioana Pârvulescu, poate spori cu lejeritate numărul celor care se pot sminti oarecum fericit din cauza diferenţelor dintre înţelesurile unui cuvînt aparţinînd unor clase gramaticale diferite, în cazul nostru: substantiv şi adjectiv.
Căci dacă un om compromis este, faţă de norme, într’un fel şi un om promis prostiei, dacă ar fi să interpretăm în mod abuziv-jucăuş-fonetic
con promis, pe de altă parte compromisul este o suspendare a orgoliului, o mergere la rabin.
Iar Dovlatov îşi ia de mînă viaţa sa de ziarist sovietic, conştiinţa şi talentul literar şi se prezintă la judecata cititorilor săi. În urma sau în pregătirea acestei întîlniri ies douăsprezece mici bijuterii literare pe care Serghei Dovlatov le construieşte pe acelaşi calapod: ştirea, redactată pe un ton oficial, cînd moralizator, cînd neutru ori festivistic, presupusă a fi apărut în ziarele sovietice, urmată de istoria redactării ştirii.
Mi’ar fi plăcut să transcriu pe larg cel de’al Zecelea compromis dar nu ar fi mai bine să nu faceţi nici un compromis şi să citiţi cartea?
Al zecelea compromis
(Vecernii Tallin, iulie, 1976)
EI NE FAC VIAŢA URÎTĂ. Azi-dimineaţă a fost adus la punctul sanitar de trezire nr.4 cetăţeanul E.L. Busch, care a încercat să se dea drept lucrător în presa republicii. E.L. Busch s’a împotrivit salariaţilor de la punctul de trezire, împotrivire manifestată prin muşcături, fapt care s’a hotărît să fie comunicat la locul de muncă, deşi nu s’a reuşit să se stabilească măcar aproximativ unde este acesta.
(istoria necenzurată a redactării ştirii:)
Ca de obicei, băutura fusese insuficientă şi…
Mi’ar fi plăcut să beau cu Serghei Dovlatov. Fără compromisuri.
