Alegeri contestate

Alegerile din Iran care au avut loc în luna iunie anul acesta au declanşat o mişcare populară ce a fost în mare parte înabuşită de către partea autorităţilor care îl sprijină pe preşedintele reales Ahmadinejad. Aceste alegeri au relevat însă disponibilitatea unei pături destul de largi a populaţiei urbane educate spre o reformă semnificativă a sistemului, cât şi lupte interne între oligarhia formată din politicieni si clerici radicali raliaţi in jurul actualului preşedinte şi clerici şi politicieni si clerici reformişti. Disputa e departe de a se fi încheiat. Mobilizarea şi protestele publice au fost puternic mediatizate şi comentate.

În noiembrie 2000, cursa electorală dintre Al Gore, candidat democrat, şi George W. Bush, republican, pentru locul de la Casa Albă s-a terminat printr-o dispută, întrucât câştigătorul în statul Florida a fost anunţat de către reţeaua Fox News înainte de a fi estimate voturile din trei regiuni puternic înclinate spre partidul democrat.

Al Gore a pierdut cursa după o nouă numărătoare şi ea contestată însă a câştigat la nivel naţional votul popular. În noiembrie 2000, două lucruri importante s-au întâmplat: au fost destul de multe demonstraţii în stradă, iar în Florida, unde guvernator era Jeb Bush (fratele preşedintelui G.W. Bush), in cartierele sărace formate în special din hispanici si negri s-au raportat patrule de poliţie care ar fi intimidat potenţiali votanţi să meargă la vot. Potenţiali votanţi democraţi, evident.

La acea vreme circula in Statele Unite un banc de genul: „ar trebui să cerem observatori de vot şi experţi în alegeri de la sârbi”.

Punând în perspectivă cei doi ani, 2000 şi 2009, şi cele două ţări, Statele Unite şi Iran, propun următoarele teme de gândire: lipsa de reacţie puternică la nivel de populaţie în Statele Unite la presupunere că numărătoarea voturilor e falsă să indice pierderea reflexului democratic – în sens larg – de a-şi revendica drepturile?

Evenimentele din Iran indică ele o disponibilitate mai mare a populaţiei spre forme democratice decât cea din Statele Unite? Sau să fie oare acoperirea media inegală a contestaţiilor în cele două ţări responsabilă în mare parte de această percepţie?

Raportarea la nivel istoric comparat este oricum necesară dacă dorim o înţelegere dincolo de fluxul media obişnuit.

Comentarii

comentarii

Scroll to top