Trebuia să termin cu prostiile și să mă apuc de futut

DSC_6984

Nu, eu nu mi-am pierdut virginitatea niciodată. Inocența, da, dar pe asta o pierdusem deja de unul singur pe la 12-13 ani. Prima experiență a fost un eșec, dar cel puțin am fost mulțumit că se poate. M-a îmbărbătat, cum ar veni. Aveam 16 ani și toată lumea era a mea. Cu câteva luni înainte îi zdrobisem tatei Dacia într-un gard, ispravă pentru care am luat patru luni cu suspendare. Trebuia să termin cu prostiile și să mă apuc de futut. Încercasem tot felul de strategii cu diverse colege, iubite, prietene. Mai mult de excitări excepționale și ejaculări căcăcioase în chiloți nu ne ieșea niciodată. Lipsea inițiativa concretă, știința introducerii. Nici eu, nici ele. Până într-o zi când m-a ochit o purie.

Eu eram cameraman, cică; filmam nunți cu o cameră dintr-aia de familie, VHS, cu casetă mică. Chestie de un amatorism strălucitor, dar mergea treaba, ce vrei, începutul anilor ’90. Făceam asta dintr-a IX-a. Aveam bani tot timpul. Amator în filmări profesionale și analfabet desăvârșit într-ale pizdulicii. Ei, și la o nuntă dintr-asta, undeva printr-un orășel dintr-un județ învecinat, i se pune pata unei nuntașe pe cameraman, un imberb care făcea pe yoghinul vegetarian (că doar profa de biologie, imaginează-ți, avea vreo 23 de ani și era yoghină și cred că era și ceva zeitate pe deasupra).

Deci m-a agățat nuntașa, m-a invitat dumneaei la dans, m-a chestionat în privința vegetarianismului, iar după nuntă ne-am urcat în același autobuz, care ne-a dus la destinația următoare. Prima oprire era în apropierea garsonierei ei. Am hotărât să cobor cu ea ca să o conduc. Avea ceva trecut de 30, o fetiță de vreo 5 ani plasată la mamă-sa, divorțată pe motiv că soțul fusese un mutalău care stătea cu orele pe veceu și citea. Lucra la o brutărie. Era înaltă, subțire și cu un ten pământiu, tabagic. Nu era urâtă deloc, dar nu se putea compara cu zeița de la catedră. Semănau întru câtva la trup, subțiri și înalte, dar atât. Îmi amintesc că era născută sub zodia Fecioarei și parcă i se zicea Elena, sau Florentina? …în fine. Ce-i mai fi făcând, oare? Hmmm.

Imprevizibilul a fost altul. Avea montat un sterilet. Cum-necum, m-am ales cu o tăietură mică și usturătoare pe prepuț. A sângerat puțin băiatul, discret, un soi de deflorare masculină. Drept răsplată am fost înrobit în premieră absolută cu o paradisiacă felație. Ne-am mai întâlnit o dată, de două ori, după care am plecat la Costinești să-l văd pe Gregorian Bivolaru cum se așază în mijlocul spiralei.

DSC_7077

__________

Autor: anonim

Fotograf: The Chronicle

Comentarii

comentarii

Scroll to top