Nătăfleţii şi isteţii
Cristian Şuţu, 19.02.2010, 10:51
Vă întrebaţi, poate, care este miza congresului despre care se tot vorbeşte zilele acestea. E vorba despre congresul PSD, în caz că n-aţi ghicit care era ideea. De ce, adică, noi, oameni cu cap şi cu scaun, vorbim despre alegerile interne ale unui partid şi nu vorbim despre alegerile pe care trebuie să le facă, spre exemplu, pensionarii pe 15 ale lunii: să plătească întreţinerea, medicamentele sau
rata la coşciug? Sau de ce nu vorbim despre alegerile pe care trebuie să le facem la vară: mai rămînem în ţară sau plecăm dracului de aici? Întrebări juste, la care însă nu ştiu să vă răspund. Dar am putea încerca, cred, împreună să vedem ce anume face aşa de interesant un amărît de congres.
Păi, hai să vedem! E vorba, oare, despre o miză financiară, avînd în vedere faptul că odată şi-odată tot or să revină pesediştii la putere (ca să facă şi ei avere – vorba cîntecului)? Şi, prin urmare, ne-ar interesa să ştim de pe acum cine ne va fura în viitor? E şi asta o miză, dar nu e cea mai importantă, zic. În fond, viitorul ca viitorul, dar prezentul ne omoară.
Să fie vorba de orgolii, poliţe de plătit, reaşezări de structuri de putere? Am putea să privim şi-n felul ăsta miza congresului PSD, anume ca pe un film prost cu replici bune (vezi înregistrarea cu Vanghelie şi vîndutul nevestelor de pesedişti). Dar mă tem că-n felul ăsta nu vedem pădurea din cauza copacilor.
E vorba, poate, de investiţia enormă pe care unii au făcut-o în ultimul candidat PSD la prezidenţiale, investiţie care s-ar duce definitiv pe apa sîmbetei în cazul în care la Congres s-ar alege o altă conducere? Eh, aici lucrurile sunt ceva mai complicate şi, din lipsă de cifre exacte, ar fi de preferat să nu speculăm prea mult.
Nu, nimic din toate acestea. Vă mărturisesc că toate mizele identificate mai sus – şi ca ele pot fi găsite multe altele – nu fac nici cît o ceapă degerată. Sunt doar exerciţii triste ale unui analist politic de tip Iosif Boda.
Treaba cu Congresul PSD e mult mai simplă. Acolo sunt două mari grupări, cărora le putem spune şi găşti, clici, clanuri, coterii, şlehte, cîrdăşii, că tot aia e. Nătăfleţii şi isteţii. Ăia de conduc acum partidul şi ăia de l-au condus cîndva şi vor să-l mai conducă. Uite, să facem un test. Eu vă dau nişte nume şi voi, după multele sau puţinele cunoştinţe despre politică şi politicieni, încercaţi să indentificaţi – ţinînd cont şi de pregătirea lor, dar şi de notorietatea lor – din ce grupare fac parte următorii: Mircea Geoană, Adrian Năstase, Marian Vanghelie, Ion Iliescu, Marian Oprişan, Victor Ponta, Radu Mazăre, Adrian Severin, Liviu Dragnea. N-a fost greu, nu-i aşa?
