Comments on: Avem sau nu avem?

By: Rareş Petrişor

Rareş Petrişor — Fri, 06 Aug 2010 11:39:32 +0000

Cătălina, n-ar trebui să existe aceste materiale. Ar trebui să luptăm ca să nu existe.

By: Catalina

Catalina — Fri, 23 Jul 2010 13:57:59 +0000

Draga Rares, iti multumesc pentru acest material. Din pacate, din pricina multor lucruri cu care ne pierdem in mod artificial timpul si energia, abia acum am ajuns sa-l citesc. Nu pot sa-ti spun decat “multumesc”. Mai mult, cel putin deocamdata, nu pot sa spun pentru ca nu reusesc sa formulez din cauza furiei, a mahnirii profunde si a dezamagirii ce au pus stapanire pe mine tocmai din cauza celor descrise atat de bine de tine.

By: mama lui andrei

mama lui andrei — Mon, 03 May 2010 14:32:51 +0000

relativ la acest topic…
din motive “relativ” independente de mine, pentru a imbunatati educatia copilului am recitit momente si schite ale dlui caragiale….
parca vedeam jurnalul de stiri…

By: Rareş Petrişor

Rareş Petrişor — Wed, 28 Apr 2010 09:49:18 +0000

indiferent de câte ori ziv, nu o spun în public: nici în cafenele, nici în firmă. Având în vedere că mă cunoşti, ştii de câte ori o spun Cred că ai înţeles greşit: textul meu nu este o resemnare, ci un apel. Nu mă plâng, încerc să mai trezesc pe unul, pe altul… Vreau să arăt o stare de lucruri; să ne nu ne complacem că lucrurile se mişcă şi atâta tot. E nevoie de un efort mult mai mare. Ca să-ţi răspund la întrebare, avem şanse destule. Le valorificăm, însă prea puţin şi prea subtil. Lipseşte o anumită constanţă, o anumită greutate a efortului. Am toată stima pentru toate ONG-urile care investesc resurse şi energie în campanii de educare, dare e cât se poate de limpede că partenerul public, autoritatea, se implică NUMAI pentru a câştiga un pic de popularitate, vizibilitate. Pentru a “bifa” un proiect. Dacă la nivelul execuţiei (măcar), am avea oameni care ar crede autentic într-un curent de deşteptare, de organizare, de aşezare, poate, lucrul acesta s-ar simţi imediat. Şi ar genera alte şi alte lucruri bune. De la simpla morală de viaţă, până la cele mai sofisticate jaloane ale spiritului şi identităţii naţionale.
Sunt foarte mulţi oameni care pot face multe; sunt descurajaţi, inhibaţi, habar n-am ce se-ntâmplă. Sau poate nu s-au adunat în număr suficient de mare. Sau poate n-am ajuns la fundul sacului.

By: mama lui andrei

mama lui andrei — Wed, 28 Apr 2010 09:30:06 +0000

da’ tu de cate ori zici pana in ora 12 ce plm ?
stratificarea asta de care zici tu trebuie sa duca si la consevarea valorilor pentru ca fiecare strat ramane si isi conserva valorile lui
probelma noastra e ca toti avem complexul lu ciobanu din miorita ce plm sa fac, ca tot mor, ia sa imi bag putin picioarele … si de aceea suntem toti chibiti sau comentatori iar in stratul/straturile care ar trebui sa isi conserve niste valori (de bine!) acestea din urma sunt treptat eliminate/ / bagate la naftalina/ uitate…. pentru ca toti zic(em), nu mai avem nicio sansa , hai sa ne sinucidem… ori daca asa pui problema e clar ca nu mai ai nicio sansa, nimeni nu mai face nimic iar semnele alea de care zici tu dispar… si nu mai ai nici ce conserva – a propos cati oameni mai fac conserve de iarna!!! – si nici ce pune in valoare…
in plus toti chibitzii si comentatorii sunt buni de dat sfaturi dar nu se implica, toti ne gandim doar la un viitor foarte apropiat dar nu avem implicare, chiar si asa sa zicem ce plm ia sa pun eu mana sa fac de exemplu curat in jurul blocului si cand il prind pe unul ca isi arunca chilotii pe geam sa ii zic una….
eu cred in continuare ca avem sanse daca lasam miersupismul din noi la o parte si incepem incet incet sa ne implicam si sa facem nu doar sa comentam…. cred ca toate societatile/natiile/popoarele au trecut prin vartejuri din astea dar au avut energia sa faca diverse lucruri…
a ignora ceea ce e in jurul tau sa a te rezuma la sportul datului cu parerea nu este o solutie nu poate fi o solutie
dar a propos tu ai expus problema dar nu ne-ai zis clar ce crezi mai avem vreo sansa AICI ?

By: Rareş Petrişor

Rareş Petrişor — Wed, 28 Apr 2010 08:49:28 +0000

Caragiale, scuze pentru eroarea de a te priva de capitală…

By: Rareş Petrişor

Rareş Petrişor — Wed, 28 Apr 2010 08:48:21 +0000

mama lui Andrei, deja avem o societate divizată: cei care cred că muntele se mişcă si cei care îl ţin în loc cu puteri ce cresc pe zi ce trece. Scriitorii îşi manifestă nemulţumirea, chibiţii şi comentatorii sunt uneori foarte acizi: nu e suficient. Problema nu este divizarea, firească oricărei naţiuni (sau, mă rog, stratificarea), ci felul în care reuşeşti să conservi valorile. Şi apoi să le pui în valoare. Dacă aş avea o cafenea în care să nu aud, măcar într-o dimineaţă, “ce plm?”, aş începe să fiu mai optimist. Ştii, există nişte “semne” care te fac să speri. Ele, ca să-l parafrazez pe caragiale, nu numai că nu există, dar încep să dispară… Am fost în toate zonele Londrei, am fost şi la periferia Parisului – există şansa ca acele zone ŞI Ferentariul să fie mai civilizate decât centrele oraşelor mari din România. Pentru că acolo funcţionează o “ordine” paralelă cu cea a sistemului, una mai de temut… Pe fond, discuţia se poate reduce la ceva de genul: diferenţa dintre o naţiune care ştie încotro merge şi una care, pe lângă faptul că e pe nicăieri, nu mai crede în nimic. Poate doar în propriile temeri.

By: mama lui andrei

mama lui andrei — Tue, 27 Apr 2010 13:41:40 +0000

pt ca m-ai provocat (!!!) o sa iti zic ce cred eu.
DA avem o sansa. Avem sansa ca toti scriitorii de orice fel care isi manifesta nemultumirea, toti comentatorii ce zic ca nu avem vreo sansa, toti chibitzii asa ca mine care citesc dar nu scriu nimic, neavand a spune ceva “cu valoare adaugata” sa NU mai faca niciunul din lucrurile de care te minunezi tu in postul asta
si atunci probabil vom avea o societate impartita in doua unii care accepta si unii care nu accepta mizeria asta dar e o sansa ca cel putin sa putem (con)vietui pe paliere diferite fiecare cu lumea lui, cu ziarele lui, cu cartile lui cu casa lui cu copiii si valorile lui . Eu cred ca asa e si in occidentul aurit unde noi ajungem de regula ca turisti si mai putin ca locuitori efectivi
ai fost la Londra cu metroul in zoma 6-7? te-ai dat jos sa vezi cum arata oamenii aia? ce asculta? cu ce se imbraca? cum locuiesc? toti supusi ai majestatii sale ! Eu am fost si pot sa iti zic doar ca era la fel ca la noi in ferentari sau la tara….

By: Gaspar

Gaspar — Sat, 24 Apr 2010 10:28:23 +0000

Nu. Acum, nu.

By: Rareş Petrişor

Rareş Petrişor — Thu, 15 Apr 2010 10:03:56 +0000

Victor, da, ne batem joc chiar şi atunci când explodează.
Anca, rutina şi ratele nu sunt o scuză: sunt probleme pe care ţi le construieşti singur. Mergem cu pantalonii rupţi în fund, dar avem cel mai “şmecher” telefon mobil, abonament la satelit, rate la televizor si maşini mai mari decât plapuma. Există părerea că trebuie să suferim ca să ne trezim. Sau poate că aşa trebuie în general.