1. Şlapii
2. Răpirea din serai
3. Eleronul de portbagaj la Dacie …

Astăzi, împreună cu colegii mei de gazetă Ştefan Agopian şi Alin Ionescu, am încercat să schiţăm un prim 11 pentru o eventuală echipă naţională de fotbal a filosofiei. N-a fost uşor. A ieşit o naţională de fotbal modestă, cu care am putea participa doar la vreun Campionat Mondial Judeţean: …

Imaginați-vă economia României ca un automobil condus de “șoferul” Emil Boc. Mașina nu e una cine știe ce, e un fel de Logan de criză, de 5000 de euro, care pe dinafară seamănă cu una de 8000 euro, full option, numai că la interior e cheală, are doar volanul, pedalele și cam atât. …

Omul modern nu mai este ceea ce crede politicianul că este. Da, sigur, se mai fac campanii cu tiruri de cașcaval, pungi de rafie, șepci și zâmbete de porțelan fabricate în clinicile stoma din Germania, dar segregarea clienților politicii este tot mai evidentă. …

Fond de ten Clinique, anticearcăn, pudră bronzantă Guerlain: sună bine pentru orice femeie, numai că produsele sunt ale premierului britanic Gordon Brown şi au fost uitate de un consilier al acestuia într-un taxi. …

Cînd anul trecut o celebră carnasieră locală ţinea, indirect, să anunţe urbi et orbi că merge la Pamuk tare mi’e că o întreagă clasă metrousexuală a crezut că acesta reprezintă ultimul strigăt în materie de cluburi de fiţe din Dorobanţi sau de pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti. …

Treci pe lângă tarabele cu presă şi te întrebi unde a dispărut femeia.

Femeia de lângă tine, cea diafană, misterioasă, cu sâni rotunzi, mirosind discret a un parfum necunoscut, dar suficient de şiret să te prindă cu vraja lui amestecată cumva nedesluşit cu parfumul pielii. …

În ultimele zile am trăit cîteva extazuri sportive extraordinare. Am văzut poeţi mîncînd pămîntul în meciul Chelsea-Liverpool (4-4), din sferturile Uefa Champions League, jucîndu-se cu jocul, cu focul, împingînd mingea înspre limitele unei ontologii a fotbalului. …

  
…că oricât de mulţi bani aş avea şi oricât de snoabă aş fi nu mi-aş cumpăra niciodată un Hirst. Niciodată nu mi-aş pune în casă, de exemplu, mulajul unei vaci eviscerate, cu organele amestecate cu bancnote irakiene sau un rechin tăiat în două şi scufundat în formol, chit că se numesc “Promisiune de bani” ori “Moartea explicată” şi sunt celebre… …

(corespondență specială dedicată tânărului electrocutat la 27000 V)

Dragă domnule P.,

Eu, dragă domnule P., eu sunt o ţară, căreia îi place foarte mult să râdă. Mă ia câteodată aşa un râs, aproape istoric (nu isteric), de îmi ţin cu palmele Subcarpații să nu-mi alunece cumva munţii spre Bărăgan, spre gurile Oltului. …

Ce’ţi trebuie ca să scrii un roman pe care să nu’l mai laşi din mînă? Alegi un motiv etern şi universal, să zicem sacrificiul, elimini toate clişeele, sau le laşi în background, căci nu trebuie să comiţi greşeala unei ciulamale metafizice, să introduci în fore ground şi crima, şi incestul, şi trădarea, şi curajul, şi frica, şi adulterul, şi viezurele, mînzul, brînza, varza sau frunza de brusture, te ţii numai de el, îl pui, motivul, într’o tigaie domestică, să zicem neputinţa eroului principal, Şurik, în cazul nostru, de a spune nu femeilor care îl înconjoară, mmm…cine ar crede aşa ceva?, femeile moderne, puternice, niciodată, noroc că acest roman e scris de o femeie, …

Îmi plac poveștile cu femele alpha!

Îmi place Carla Bruni, goală în pictorialele ei de modă de acum 10 ani. Îmi place Carla Bruni-Sarkozy îmbracată, în grădinile Palatului Elysees. Îmi place Carla Bruni care sfidează, la 40 de ani, cu un CV exploziv. Îmi place că a făcut un copil cu un tânăr filosof, că a recunoscut că monogamia e o tâmpenie și că acum e Prima Doamnă a Franței. …

Zilele trecute, o caricatură publicată în presa franceză, îl arăta pe preşedintele iranian Ahmadinejad, rostindu-şi de la tribuna Conferinţei pentru drepturile omului, discursul său profund anti-israelian. De undeva de lângă el, Ségolène Royal, fosta contracandidată a preşedintelui francez Nicolas Sarkozy în alegerile pentru funcţia supremă, îi spunea liderului de la Teheran: “Vreţi să le cer scuze în numele dumneavoastră? Sunt maestră la aşa ceva…”.

…

Cînd am citit, acum cîteva zile, că astronomilor de la Institutul Max Planck, studiind un nor uriaş de praf, simţul olfactiv le’a fost plăcut impresionat de o aromă de zmeură dar şi un uşor miros de rom, prima dată am fost să fiu tentat să comit o blasfemie şi să spun că nu doar unii dintre noi au fost făcuţi la beţie, ci chiar şi lui Dumnezeu i’a plăcut să bea cîte o cinzeacă. …

Din când în când, își verifică discret buzunarul interior al sacoului. Cu legenda și mirosul ei subtil de metal, jucăria asta rusească a ajuns să-l însoțească peste tot, devenindu-i din risc reflex, deliciu de moment. Adevărul e că nu i-a fost niciodată frică să o folosească. Până la urmă, în chestia asta cu viața, știe un lucru simplu: e bine să te apropii de obiectul dorinței tale. Și să tragi. …

Aud că în parcuri se aplică deja prevederile Codului Rutier: nu te mai plimbi cu bicicleta, rolele, skate-ul după bunul plac. Pe fereastra mea nu mai încape orașul ăsta care stă să explodeze. Cafeaua stă tristă pe pervaz. Vorbeam, deunăzi, cu prietenii mei, despre faptul că, din fericire, lumea este mult mai mare decât Bucureștiul. …

Pe 29 aprilie se fac 100 de zile de când Barak Obama a depus jurământul de preşedinte al SUA. Al 44-lea. Niciunul dintre ei, de la Roosevelt încoace, nu a preluat o economie atât de  bolnavă şi o Americă atât de derutată. E adevărat că niciunul nu a fost precedat de George W.Bush şi de echipa lui. Numărând înapoi, de la 100 la 1, în fiecare zi de mandat Barak Obama a luat o decizie care a ţinut prima pagină a presei din întreaga lume. Dar nu de mega-planurile de salvare a băncilor şi de relansare a economiei vreau să vorbesc, ci despre primele decizii. Ştiţi ce a făcut Obama a doua zi după jurământ? …

Nu e o întrebare foarte ortodoxă, dar este cît se poate de legitimă. Matrix este un film-paradigmă, un film în care există nu doar acţiune şi efecte speciale, ci şi idei. Poate chiar idei clare şi distincte, de ce nu? Morpheus ridică întrebări care ţin atît de teoria cunoaşterii, cît şi de metafizică: What is real? How do you define real? …

În volumul Spéctacle al lui Jacques Prévert (Editions Gallimard, 1951) există un poem intitulat Războiul. Ministerul Mediului din România ar trebui să cumpere drepturile de autor pentru acest poem, pe care, apoi, ar trebui să îl imprime pe panouri mari, vizibile. Fiecare cretin care intră într-o pădure …