Uite cum stă treaba (II)

Până la întâlnirea cu întrebarea-carte a Editurii ART Care-i faza cu cititul?, vineri, 17 decembrie, la ora 17:00, la Librăria Humanitas Kretzulescu, vă mai oferim un fragment din cartea marilor scriitori pentru mai micii (sau nu) cititori.  Azi, un fragment din povestea lui Neagu Djuvara.

Povestea unei cărţi, de-a lungul unei vieţi
Neagu Djuvara

În septembrie 1925, intram în clasa a treia a şcolii primare de la Sinaia. Împlinisem nouă ani cu câteva zile înainte. Şcoala primară de la Sinaia era într-o clădire măreaţă, aproape ca şcolile de la Bucureşti, că de, eram într-un orăşel regal şi şcoala fusese inaugurată de însăşi bătrâna regină Elisabeta, „Carmen Sylva“! Şi învăţătorii erau de mâna întâi şi îl iubeam pe domnul Jianu, care mi-a fost dascăl în toate clasele primare. Pesemne că de la el căpătasem de-atunci pasiunea pentru Eminescu.

În acea toamnă 1925, am cumpărat de la mica librărie-papetărie de pe bulevardul Ghica, chiar în faţa drumului pe unde coboram de acasă, de pe dealul Furnica, volumul Mihai Eminescu – Poezii, cu introducere şi notiţe de G. Adamescu, membru corespondent al Academiei Române, Editura Cartea Românească, Bucureşti. Cartea e destul de subţire, 200 de pagini, însă pe hârtie grosolană, copertă gălbuie, cu margine de culoare portocalie. Eu am crezut, ceva vreme, că aceasta era opera completă a lui Eminescu!

Mi-a fost carte de căpătâi vreme de zeci de ani, citită de nenumărate ori din scoarţă-n scoarţă; patru poezii le-am învăţat pe de rost – Luceafărul, Făt-Frumos din tei, Mai am un singur dor şi Scrisoarea III, pe primele două ţinându-le minte fără greş până azi. Când am plecat să studiez în Franţa, la12 ani, întâi la liceul naţional de la Nisa, mai târziu la Paris, cartea a fost, bineînţeles, una dintre puţinele cărţi româneşti pe care le-am luat cu mine.

Când a venit războiul, iată că nu-mi mai pot aduce aminte care a fost soarta cărţii. Căci prăbuşirea Franţei în mai-iunie 1940 m-a prins la Paris cu susţinerea tezei de doctorat în Drept; şi dacă aş fi luat-o când m-am întors grabnic în ţară, cum de-aş fi avut-o cu mine în curieratul către Stockholm la 23 august ’44? O uitasem deci la Paris, în graba mea, la 13 iunie 1940, patru zile înainte de capitularea Franţei… Ca s-o regăsesc şapte ani mai târziu, după ani de militărie, de participare la război, apoi faimoasa misiune la Stockholm. Altfel cum de aş fi avut-o, de asemenea cu mine, în Africa, în 1961, atunci când mi-am început aventura în Republica Niger, singura aventură voită din viaţa mea?! Toate celelalte au fost… de la Dumnezeu. La Niamey, Niger, am plecat cu doar două cărţi româneşti: aceasta cu poeziile lui Eminescu şi masiva Biblie în traducerea lui Gala Galaction. Zic masivă, pentru că nu e în papier-bible, un soi de hârtie subţire şi rezistentă, de aceea a şi ajuns varză, de mi-e ruşine, dar alta nu vreau. Aceste două sfinte cărţi mi-au salvat „româna“ în cei 23 de ani în sudul Saharei şi, pesemne de aceea, azi, unii critici găsesc limba mea „cam arhaizantă“. O fi.

Dar staţi! Pentru cartea lui Eminescu de-abia acum începe aventura. Pe la mijlocul anilor ’70, mai era alt nebun român la Niamey. Îl chema Mihai Tănăsescu. Mai tânăr cu vreo 15 ani decât mine, era, vădit, din buna burghezie. Zicea că e rudă cu Alice Cocea, dar l-am bănuit de puţină mitomanie. Vioi, deştept, excelent bridgist, era însă instabil şi arţăgos. Fugit din ţară în ’47 sau ’48, la 17 ani, apucase o bursă de studii la Paris şi începuse arhitectura. Dar n-a avut răbdare să isprăvească şi plecase în Africa, simplu antreprenor într-o societate franceză de construcţii publice (…)

Editura ART, alături de invitaţii ei, Ioana Pârvulescu, Mircea Cărtărescu, Ioana Nicolaie, Simona Popescu, Fanny Chartres, Doina Ruşti, Florin Bican, Tina Sâmihăian şi Liviu Papadima, vă aşteaptă la lansarea antologiei „Care-i faza cu cititul?”. Cele 25 de texte din acest volum coordonat de Liviu Papadima deschid seria „Cărţile mele”, o nouă colecţie a Editurii ART, coordonată de Tina Sâmihăian şi concepută ca o „instigare” la citit a celor între 10 şi 14 ani.

În cuprinsul cărţii care urmează să fie lansată vineri la Librăria Humanitas Kretzulescu semnează 25  mari autori români care, în premieră pentru viaţa editorială românească, scriu special pentru copii. Autorii acestui prim volum sunt Florin Bican, Paul Cernat, Ioan Groşan, DanLungu, Robert Şerban, Rodica Zane, Cezar Paul Bădescu, Laura Grunberg, Călin-Andrei Mihăilescu, Dan Sociu, Cristian Teodorescu, Călin Torsan, Ioana Bot, Mircea Cărtărescu, Fanny Chartres, Vasile Ernu, Bogdan Ghiu, Simona Popescu, Vlad Zografi, George Ardeleanu, Neaju Djuvara, Caius Dobrescu, Ioana Nicolaie, Ioana Pârvulescu, Doina Ruşti.  

Comentarii

comentarii

Scroll to top