În celebrarea celor 170 de ani de la naşterea lui Kafka, editura SelfMadeHero a publicat Castelul în variantă de roman grafic. Castelul este ultimul roman început şi abandonat de Kafka în anul modernismului, 1922. „E ca o bandă desenată pentru nebuni”, s-au pronunţat cei doi autori care s-au ocupat de translatarea grafică, David Zane Mairowitz şi Jaromir99. „Trăncăneală fără rost”, „necunoscut şi derutant”, „cuvinte încrucişate fără indicii” sunt cei trei piloni pe care este ridicat Castelul lui Kafka şi pe care Mairowitz şi Jaromir99 au încercat să-i urce pe şinele ilustraţiei. Ediţia poate fi comandată de aici.

Merită amintită fraza neterminată cu care se încheie (!) romanul Castelul:

The room in Gerstäcker’s cottage was only dimly illuminated by the fire in the hearth and by a candle stump in the light of which someone deep inside an alcove sat bent under the crooked protruding beams, reading a book. It was Gerstäcker’s mother. She held out her trembling hand to K. and had him sit down beside her, she spoke with great difficulty, it was difficult to understand her, but what she said

Merită amintită fraza spusă în şoaptă la Castel:

There’s no place on earth for our love, not in the village or anywhere. I imagine a grave, deep and narrow, in which we are clamped together, my face against yours, yours against mine. No one will ever see us again.

Asta da frază dintr-un „roman despre birocraţie”.

Comentarii

comentarii