Moscova-Petuşki*
Cătălin Stănescu, 14.06.2009, 18:16
toarnă,
vocea tirbuşon înşurubată în mîrşăvia dimineţii, posesoarea unui sex incert, nici conservator, nici liberal, protuberanţă hermafrodită înghesuită de ambiguitatea întuneric lumină, fără a fi nici răguşită, nici clară,
vocalele plutind, abur roşiatic, deasupra unei linii întunecate, fragmentate de consoane
toarnă,
printre oasele smălţuite năpădite de pete răzleţe, rănind tulpinele aromelor, nu şchiopătau, eliberînd în aer sufletul unor vapoare-vapori, moscul, levănţica, menta ori rozmarinul, ci iarba dracului, boasca, ienupărul, coriandrul, orzul şi meiul, abur sîngeriu prelingîndu’se din linia întunecată, fragmentată de consoane
toarnă,
pînă cînd ultima picătură va uni păcătosul şi sfîntul, robul şi părăsitul Tău.
* Moscova-Petuşki, Venedikt Erofeev, Editura Cartier, cronică
