Don’t think, just shoot!
Iulia Stoian, 25.04.2009, 20:52

Din când în când, își verifică discret buzunarul interior al sacoului. Cu legenda și mirosul ei subtil de metal, jucăria asta rusească a ajuns să-l însoțească peste tot, devenindu-i din risc reflex, deliciu de moment. Adevărul e că nu i-a fost niciodată frică să o folosească. Până la urmă, în chestia asta cu viața, știe un lucru simplu: e bine să te apropii de obiectul dorinței tale. Și să tragi.

Cadre intuitive, peliculă, fără view-finder, treimi sau mizanscenă. De fiecare dată cu un sovietic Lomo! Istoria simpaticului aparat de fotografiat începe în ’82 când domnul Panfiloff, director al Fabricii Ruse de Armament și Optică LOMO primeste în dar o cameră foto japoneză. O cutie descurcăreață foc în condiții de iluminare slabă, cu ochi ascuțit pentru detalii, surprinzător de rezistentă la șocuri mecanice. Și hotărât a fost: fiecare comunist respectabil va deține un Lomo Kompakt Automat!

Peste zece ani, zeci de mii de lomografii realizate în toate colțurile lumii tapetează pereții expozițiilor din Moscova și New York. Cu stopuri evenimențiale pe 35mm, culori saturate până la strigăt, supraimpresiuni, tăieturi neacademice ingenioase și stângăcii de expunere apropiate de crez estetic. Insuficient, se pare, pentru ruși, care decid să sisteze producția. Desigur, lomomaniacii au ceva împotrivă. Vladimir Putin, pe atunci vice-primar al St. Petersburgului, știe că domnii în cauză nu gândesc de două ori înainte de a declanșa. Deci fenomenul Lomo continuă.

Cu aceeași filosofie impulsivă, cu obișnuitele dâre de lumină parazită cosmetizând realul până în blur, cu brânci spre aventură. Lomografii apasă fulgerător butonul. În fața unui burger dolofan, în ceafa polițistului care le scrie amenda. Văd curcubee în industrial și nori în formă de chitară. Într-un carpe diem trepidant, dezordonat, seducător și vesel.

Fac portretul lumii într-o arhivă de peste 32.000 de imagini și o organizează în 75 de ambasade lomografice. 40 de țări din care noi lipsim. Și eu sunt Lomo-posesor. Practicant. Și îmi doresc ca proaspătul site al comunității Lomo România să devină unul oficial!

Să nu mai scrie www.lomo.NIMIC.org!

(Foto Lubitel 166B ©Iulia Stoian)

Categorii: Arts & culture,Opinion
Tags: ,
Bookmark and Share

De acelasi autor

Din Arts & culture

Din Opinion

4 comentarii

Ce pasiuni starneste LOMO. SI ce fotografii emotionante, in ciuda sau poate in virtutea deficientelor tehnice. Oricum, frumos scris. Mai vrem :)

carola added these words on Apr 25 09 at 22:55

greseala inseamna emotie si oamenii astia o cauta cu tot dinadinsul! multumesc, carola!

Iulia Stoian added these words on Apr 26 09 at 10:22

Bravo! Tot nu am avut timp sa ma inveti sa pozez frumos… gasim noi…

Hefe added these words on Apr 26 09 at 13:14

Multumesc, Hefe! Putem discuta lucruri personale pe blog. Aici opinii! Musai!

Iulia Stoian added these words on Apr 26 09 at 18:48



Campurile marcate cu * sunt obligatorii
 
© 2009. thechronicle.ro. Toate drepturile rezervate.