De-i munca noastră doar un vis, să o visăm cu drag şi spor. Zbor!

Munca nu e o fericire decât în dansurile tematice ale brigăzilor artistice de odinioară, scrie Florin Dumitrescu în prefaţa volumului Primul meu job. Şi, pe bună dreptate, până la viitoarele modificări genetice care ne aşteaptă în miez de noapte, în dicţionar nu vom citi o asemenea definiţie a cuvântului:

MUNCĂ, munci, s.f. = 1.Activitate conştientă (specifică omului) supusă hazardului, în procesul căreia omul nu măsoară, nu controlează, nu doreşte supremaţia, pentru că pur şi simplu nu îl interesează schimbul de materii dintre el şi univers, dintre el şi semeni ♦ (La pl.) Privitul câmpului; clătirea ochiului îmbrăcat la bustul gol. 4. (Înv. şi pop.; la pl.) Savarine, ecleruri ♦ Zâmbet, altruism, dedicaţie, exuberanţă

Miercuri, 22 iunie, ora 17.30, Editura Art şi Librăria Humanitas din Fundul Curţii ne invită pe terasă la Green Hours la depănat amintiri despre Primul meu job împreună cu:  Zoltán András, Artan, Ion Barbu, Petre Barbu, T.O. Bobe,  Marius Chivu, Iulian Comănescu, Gianina Corondan, Marius Cosmeanu,  Raluca Dincă, Luca Dinulescu, Florin Dumitrescu, Bogdan Iancu, Mihai Iordache, Lorena Lupu, Andra Matzal, Cezar Paul-Bădescu, Antoaneta Ralian, Costi Rogozanu, Dan Sociu, Ionuţ Sociu,  Bogdan-Alexandru Stănescu, Robert Şerban, Felix Tătaru şi Luiza Vasiliu.

„Departe de revista Cariere şi alte lecturi motivaţionale, povestirile despre cel dintâi job vorbesc deseori despre eşec, despre nepotrivire, despre – oh, da! – deznădejde… Altminteri, se pot pune pe răboj multe cazuri fericite de ascensiune: prime joburi-trambulină; prime joburi finalizate cu şuturi în fund surprinzător propulsante; prime joburi ale căror învăţăminte s-au sedimentat în timp şi şi-au arătat beneficiul, pe neaşteptate, ca un filigran în lumină. Puzzle-ul care se întregeşte astfel nu are nuanţe exclusiv rozalii. Munca nu e o fericire decât în dansurile tematice ale brigăzilor artistice de odinioară. Iar primul job se poate dovedi o traumă. E – în fond – un botez de foc; o iniţiere; un prim plonjon fără colac în vâltoarea vieţii.” (antologare şi prefaţă de Florin Dumitrescu, Un mozaic de joburi colorate)

După lansare, mai putem rămâne un pic, până cornul va mai suna însă foarte târziu la:

•    UNDO 90′ (Maşina Timpului), de Frederick Stroppel, de la ora 20.00, cu Andreea Bibiri şi Cosmin Seleşi în regia Radu Apostol;
•    Iar de la ora 22.00, în cadrul Bucharest Jewish Film Festival, filmul LA CÁMARA OSCURA (Argentina/ Franţa/ 2008), regia María Victoria Menis.

La vis, cetăţeni!

Comentarii

comentarii

Scroll to top