Instalaţia video a lui Christian Marclay, The Clock, a fost suficientă pentru a-l include în lista celor mai valoroşi artişti ai lumii (se riscă Newsweek). În 2011, capodopera sa de artă naivă, am putea spune, a primit Ursul de Aur la Bienala de la Veneţia, premiu care i-a conferit ceasului său, în cuvintele autorului, siguranţa celor cincisprezece minute (!) de celebritate. Cum funcţionează acest ceas, de fapt, şi ce vrea de la noi? În primul rând, necesită 24 de ore de nesomn.

Halucinogena instalaţie The Clock, un fel de oglindă dedublată (poftim?!) este compusă din sute-mii-sute-de-mii (cine mai ştie?) de secvenţe video care se întind de-a cursul a fix 24 de ore. Secvenţele sunt anume alese pentru a se sincroniza cu timpul real, ora exactă la care te afli, în timp ce te holbezi la această instalaţie. Prin urmare, pregătiţi-vă să vedeţi multe ceasuri. Şi, conform indicaţiei lui Marclay, instalaţia trebuie vizionată începând cu ora 12:04; dacă aţi ratat chiar şi cu un minut, trebuie să aşteptaţi următoarea zi pentru o nouă vizualizare. Altfel, nu mai bat ceasurile din film cu ceasurile de pe mână şi pereţi.

Alfred Pacquement, directorul Centrului Georges Pompidou, descria instalaţia lui Marclay drept o cascadă de imagini şi un omagiu extraordinar adus cinematografiei, reconstruind o istorie fără sfârşit.

The Clock a debutat la galeria de artă White Cube din Londra, iar în prezent este în rulaj la Centrul de Artă Contemporană Power Plant şi Muzeul de Arte Frumoase, Canada.

Galeriile-muzeele-centrele de artă care vor să achiziţioneze această instalaţie, faceţi de pe acum cererea de retragere a numerarului. Costă jumătate de milion de dolari!

foto © D.R., Christian Marclay, The Clock, 2010.

Comentarii

comentarii