Tărâmurile imaginarului

By The Chronicle / 22 August 2012 / Arts & culture

Henry Darger nu răspundea la întrebări. Dacă, totuşi, se nimerea să întreţină un dialog, spunea doar că „se anunţă ploaie în California”. Cu oamenii nu vorbea decât despre vreme (la maturitate, va întreţine timp de 10 ani, nişte jurnale despre vremea din Chicago). Din spusele vecinilor săi, Darger nu putea socializa decât cu sine însuşi; uneori, putea fi auzit vorbind în camera lui, în diferite dialecte şi pe diferite voci, de unul singur. Şapte ani din viaţă i-a petrecut într-o şcoală de copii bolnavi mintal din Illinois; la 17 ani, în 1909, a reuşit să fugă şi să se întoarcă în Chicago, oraşul în care s-a născut. Cu ambii părinţi decedaţi şi cu o soră dată înspre adopţie, pe care nu a întâlnit-o niciodată, Henry Darger insista să rămână într-o lume care îl înlăturase deja ca pe o tumoră. În 1909, a început să scrie la un roman, îmbrăcat în ilustraţii, care i-a consumat toată viaţa: The Story of the Vivian Girls, in What is known as the Realms of the Unreal, of the Glandeco-Angelinian War Storm, Caused by the Child Slave Rebellion. Romanul, prescurtat, In the Realms of the Unreal, numără 15 145 de pagini şi este considerat cel mai lung roman scris vreodată. Crazy House: Further Adventures in Chicago, roman care extinde personajele din In the Realms of the Unreal, numără alte 10 000 de pagini. După moartea sa, petrecută în 1973, în garsoniera sa închiriată au fost descoperite peste 30 000 de pagini de manuscris şi sute de tablouri, majoritatea măsurând peste 3 metri înălţime. De asemenea, o enormă colecţie de fotografii de ziar, de unde Darger îşi inspira ilustraţiile pentru roman. Până la moartea sa, Darger a fost confundat de vecini cu un cerşetor. Traseul, în forma unui triunghi (foto 5), parcurs după vârsta de 17 ani, a fost ghidat doar de schimbarea slujbelor; a făcut curat în spitale sau în clădirile de apartament, ca şi cum viaţa lui a profitat doar de a 0,00000000000000000001 parte din spaţiul acestei lumi. Romanul lui Darger este un monument al artei brute sau ousider art, definită ca artă creată în afara graniţelor culturii oficiale.