Cuprins de vii
Cătălin Stănescu, 15.09.2009, 18:45


Vino la mormîntul meu cu poarta inimii deschisă, prietenul meu, prietena mea, iubitul meu, iubita mea, cuprinde’mă şi din stînga şi din dreapta, nu mă lăsa să mă împuţinez, prinde’mă şi hai să dansăm. Havah nagilah.

Viii ardeau pe dinăuntru, cîteva găuri, mici, mai lăsau să răzbată către ceilalţi, deşi ferecate, obiecţii, frămîntări, revolte, cîte o vorbă mai aspră sau un gest necugetat. Cîte o scînteie, ieşită prin plămînii de fier, trăda iubirea. Hava nagilah.

Foto © Rareş Petrişor



Categorii: Others
 		Bookmark and Share

De acelasi autor

Din Others

3 comentarii

Cei vii ar trebui sa incadreze mortii?

Anca added these words on Sep 15 09 at 23:10

Anca,
vedem mai departe deoarece sîntem pe umerii unor uriaşi. Aşa şi cu dilema încadrării cine pe cine.

Cătălin Stănescu added these words on Sep 17 09 at 19:36

Pe de altă parte, cred că pot face paralela cu ciclismul: cei slabi îl încadrează întotdeauna la căţărare pe cel mai puternic. Morţii trebuie să învingă!

Cătălin Stănescu added these words on Sep 23 09 at 22:10



Campurile marcate cu * sunt obligatorii
 
© 2009. thechronicle.ro. Toate drepturile rezervate.