Cea mai dorită femeie din lume are sânii tăiați

10264627_283267801841160_1508318276_n

Într-o revistă din Marea Britanie, E.R.O.S. Journal, putem citi un eseu despre dubla mastectomie a Angelinei Jolie, The Diseases of the Era. Ah, subiectul e mort? Cu atât mai bine. Moartea e OK. Să fim împăcați cu paginile pe care le mânuim. Indexul numărului Women (MMXIII, Issue 3) îi adună pe Duchamp, Marx, Madonna, Starbucks, Vogue, D.W. Griffith, Edelman, Agamben, Paris Hilton, James Joyce, Derrida etc. Coperți moi, pagini B/W, format de caiet dictando, cu Originea lumii împăienjenită pe ușă. Revistă rară, cumpărată dintr-o „librărie de reviste” din Germania. După ce vă povestesc eseul Philippei Snow, trebuie să o returnez. O răsfoiesc cu mănuși chirurgicale nepudrate, proprietarul revistei m-a instruit înainte despre grija pe care trebuie să o manifest față de eroticul obiect.

Philippa Snow face deschiderea cu un citat din Jung: „O femeie în particular frumoasă este o sursă a terorii. De regulă, o femeie frumoasă este o decepție teribilă”. Ea afirmă că, prin mastectomia Angelinei Jolie (The World’s Most Beautiful Woman și, prin urmare, „cea mai dorită”), mass-media occidentală a avut de-a face cu un scenariu ballardian, un eveniment public comis prin „cea mai blasfemică operație medicală”, un spectacol de groază post-modern în care alterarea fizică a Angelinei Jolie a luat chipul unui fenomen cultural. Tăierea sânilor Angelinei Jolie poate fi considerată o imagine erotică? Pentru că, argumentează Snow, sânii tăiați ai Angelinei Jolie reprezintă o imagine care stârnește dorință. Toți vor să vadă cum arată sânii tăiați ai Angelinei Jolie. Imaginea sânilor ei tăiați ar vinde un milion de doze de Pepsi sau ar putea, la fel de bine, să declanșeze o sesiune de masturbare în masă.

În luna mai, 2013, The New York Times a publicat confesiunea post-operație a Angelinei Jolie, pe care ea a numit-o My Medical Choice. Dar a fost dubla mastectomie cu adevărat alegerea Angelinei Jolie? Publicul a afișat distanță față de sintagma „alegerea mea”. Circula prin aer o judecată potrivit căreia sânii superstarului internațional ar fi fost o proprietate comună, mai mult sau mai puțin, sânii ei fiind și sânii noștri. Bine, nimeni nu a făcut comentarii ilariante, nimeni nu s-a arătat oripilat de operațiile estetice precedente ale Angelinei Jolie, și asta pentru că orice upgrade de frumusețe, frumusețea obiectului ca sursă a dorinței, nu suferă nici o doleanță. Prin dubla mastectomie, Angelina Jolie a sărăcit, despuiat, obscenizat această sursă aflată în proprietatea posesorului de ecran. A minții de dincoace de ecran.

Un cititor al TMZ comentase atunci că Angelina Jolie a găsit doar un mod de a părea o sfântă în dorința ei nemernică de a-și procura niște sâni noi.

Philippa Snow admite că e posibil ca dubla mastectomie să nu fie un act predispus la erotism, însă reconstrucția sânilor figurează într-o ordine sexuală a lucrurilor. Ține de trup, de fizic, de intim.

În 2007, Marcheline Bertrand, mama Angelinei Jolie, moare la vârsta de 56 de ani, după ce, vreme de opt ani, s-a luptat cu cancerul ovarian și cancerul la sân. Fără mastectomie, Angelina Jolie avea 80% șanse să moară (?) de aceeași afecțiune.

Ce scria Ballard în 1970 despre cazul lui Mae West? „Consecințele acestei operații, în ceea ce privește funcția sexuală, rămân necunoscute”.

10261938_283267811841159_579089595_n

—————

De cumpărat: www.erosjournal.co.uk

10253264_283267805174493_891412875_n

Comentarii

comentarii

Scroll to top